Din cauza problemelor de calitate şi a întârzierilor, ApaVital a renunţat la contractul cu Iasicon pentru canalizarea de la Bârnova.  După ce 7EST a arătat, luni la rând, că lucrările la reţeaua de canalizare de la Bârnova sunt făcute în bătaie de joc, ApaVital a rupt pisica. Lucrarea va fi finalizată de o altă firmă sau chiar de către angajaţii ApaVital sau de deţinuţi.

Locuitorii din Bârnova pot răsufla liniştiţi: conducerea ApaVital a renunţat la contractul cu Iasicon şi lucrarea va fi finalizată de o altă firmă sau chiar de către angajaţii ApaVital sau de deţinuţi. Directorul Ioan Toma, recunoaşte faptul că toată colaborarea cu Iasicon a fost păguboasă: s-a lucrat prost şi încet.

Iasicon – un risc imens

Săptămâna trecută, conducerea Apavital Iaşi a luat o decizie riscantă, în condiţiile în care termenul-limită pentru finalizarea canalizării de la Bârnova – legarea reţelei din Păun de cea din oraş – se apropie de sfârşit. Societatea Consiliului Judeţean a anulat contractul pe care îl avea cu Iasicon, invocând întârzierile nepermise şi calitatea slabă a finisajelor. „Canalizarea am probat-o, funcţionează. Oricum, s-au făcut filme, fotografii foarte multe, pentru a avea probe în caz că ceva nu merge bine. S-au făcut probe şi la staţiile de pompare, funcţionează în parametrii stabiliţi”, a spus directorul Apavital, Ioan Toma. Acesta spune că s-a luat decizia renunţării la contractul cu firma lui Titel Sinescu după ce a devenit evident faptul că nu va putea respecta termenele lucrării în condiţiile a ceea ce mai este de făcut – legarea canalizării din Păun de canalizarea Iaşului, pe o laterală a drumului Iaşi – Vaslui din Bucium. “Nu mai este foarte mult de făcut, dar nu se încadrau. În plus, am inspectat finisajele din comună şi am văzut ce este acolo. Nu am dorit să punem în pericol un proiect foarte mare şi important”, a mai declarat Toma.

Măcelul de la Bârnova: lucrări de râsul lumii

Rută provizorie

Anularea contractului cu Iasicon a adus Apavital în situaţia de a nu mai fi sigură în privinţa finalităţii lucrării la timp. Trebuie organizată o nouă licitaţie în urma căreia va fi desemnată o firmă care să preia ce a mai rămas de făcut – canalizarea pe şoseaua Bucium. „Noi am luat în calcul inclusiv posibilitatea ca, până va fi gata lucrarea de pe Bucium, să realizăm o rută provizorie din Păun spre Bârnova, direct. Ne-ar ajuta faptul că este cădere, nu am avea nevoie de multe avize. Totuşi, ar însemna nişte cheltuieli în plus, pe care nu le dorim”, a spus directorul Ioan Toma. Pentru această licitaţie, Apavital a pregătit aproximativ 1 milion de lei, sumă ce va acoperi doar manopera – 4 km de săpături şi montarea tubulaturii şi a căminelor. „Materialele sunt deja cumpărate, nu ar fi o problemă. Mult nu mai este. Ne-am gândit ca, dacă nu găsim o firmă care să câştige licitaţia, să realizăm chiar noi lucrarea, cu deţinuţi. Este o idee. Avem acum multă muncă manuală, aşa este prevăzut în avizul de la Drumuri, pentru a nu distruge şoseaua”, a declarat directorul Apavital.

Povestea unei lucrări ratate

Apavital a accesat bani europeni pentru a lega localităţile din jurul Iaşului la reţeaua de canalizare a oraşului. În 2012, Iasicon a câştigat o licitaţie de peste 20 de milioane de lei pentru a realiza 32 de km de canalizare şi câteva staţii de pompare cu ajutorul cărora să lege Bârnova de reţeaua Iaşului. Lucrarea trebuia terminată, integral, în iulie 2015. După trei amânări, Iasicon a finalizat ultima etapă, din satul Păun, în iunie 2016.

Numeroşi locuitori ai comunei au reclamat calitatea foarte slabă a asfaltării drumului distrus de trei ani de lucrări. O serie de materiale publicate de 7EST în toate satele comunei demonstrează că nu există nici un loc din cei 31 de km unde asfaltarea să fie de calitate. Tot drumul este lăsat, cu asfaltul adâncit şi cu un înalt pericol de surpare. În unele zone, suprafeţe proaspăt asfaltate s-au rupt şi au intrat în gropile în care este canalizarea nouă.

Citește și Au tăiat din fundație ca să adauge la buzunar: cum s-a furat 1 milion de lei la asfaltarea de la Bârnova

Dezastrul de la Păun

În Păun, unul dintre satele cele mai afectate, asfaltul era în stare aproape perfectă înainte de începerea lucrărilor. Acum, tot drumul judeţean care traversează satul este un adevărat pericol public. Trebuie menţionat că asfaltarea din Păun a fost subcontractată de către Iasicon firmei Moldotrans. Aceasta este cunoscută pentru că, în urmă cu trei ani, a asfatat un drum din Vişani, iar bucăţi de asflat din stradă puteau fi rupte ulterior cu mâna.

Directorul ApaVital este decis să execute Iasicon

Garanţie doi ani. Reparaţiile se fac din banii Iasicon

Lucrarea din Bârnova nu este încă recepţionată, pentru că a mai rămas porţiunea de canalizare dintre Păun şi Iaşi. După data la care va fi finalizată, comisia de recepţie va constata toate defectele, iar reparaţiile vor fi făcute cu banii Iasicon. „S-a discutat clar acest lucru. Lucrarea nu este încă finalizată, nu are 31,9 km, ci mai puţin cu distanţa de la Păun în Iaşi. Asfaltarea este făcută foarte prost. Toate reparaţiile vor fi realizate din banii Iasicon, pentru că lucrarea va fi doi ani în garanţie”, ne-a spus Mihai Bălan, primarul din Bârnova. Informaţia este confirmată de Apavital. „Banii nu vor fi luaţi de la cei la care Iasicon a subcontractat lucrările de asfaltare, ci chiar de la Iasicon. Nu rămâne decât ca ei să se îndrepte apoi în instanţă, să-şi recupereze banii. Dar este evident că au lucrat prost. Hai să spunem că în Bârnova nu era asfalt de calitate, era şi mai subţire decât ne-am aşteptat, dar în Păun şoseaua era mult mai bună”, a susţinut directorul Apavital, Ioan Toma.

Condamnat pentru o faptă desprinsă din filmele de acţiune, Mironescu se luptă pentru confort după gratii. El invocă o lege care le permite deţinuţilor să aibă la dispoziţie un spaţiu personal de 4 metri pătraţi.

Ioan Dumitru Mironescu, zis Puiu, este nemulţumit că nu are suficient spaţiu în camera de detenţie. Interlopul nemţean, condamnat la 15 ani de închisoare pentru că a comandat un atentat cu bombă asupra rivalilor săi, a dat în judecată Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi şi cere să îi fie respectat „dreptul la condiţiile minime de cazare”.

„Se creează tensiuni”

După Ioan Clămparu, şi Puiu Mironescu vrea spaţiu personal de patru metri pătraţi în închisoarea din Iaşi. Interlopul s-a plâns iniţial judecătorului de supraveghere din Penitenciar că împarte o cameră de 14 metri pătraţi cu alţi şapte deţinuţi. De asemenea, Mironescu a susţinut că în cameră sunt patru paturi suprapuse, un dulap, o masă şi un grup sanitar rămânând spaţiu insuficient pentru deţinuţi. „După cum am prevăzut în plângere, raportat la numărul de persoane cazate în această cameră rezultă fără echivoc faptul că nu-mi este asigurată suprafaţa minimă de cazare”, susţine deţinutul. De asemenea, Mironescu motivează că faptul că nu este asigurat un spaţiu minim de patru metri pătraţi pentru fiecare deţinuţ duce la tensiuni între aceştia.

Puiu Mironescu a primit 15 ani de puşcărie

Vrea şi vizită intimă

Cum judecătorul de supraveghere i-a respins plângerea, interlopul s-a adresat Judecătoriei Iaşi, primul termen al procesului având loc la jumătatea lunii iulie.

Anterior, Mironescu a mai deschis un proces împotriva  închisorii din Iaşi după ce nu i-a fost aprobat dreptul la vizită intimă. Solicitarea i-a fost respinsă însă atât de judecătorul de supravghere, cât şi de instanţă.

Membru marcant al lumii interlope din zona Moldovei, Puiu Mironescu a plătit, în ianuarie 2013, două persoane pentru a pune o bombă artizanală sub maşina fraţilor Mararu. În acest caz, a fost condamnat definitiv în februarie 2016, la 15 ani de închisoare.

Citește și Interlopul Clămparu îi citeşte după gratii pe Coelho şi Puric. Metamorfoza spectaculoasă a proxenetului: a primit 18 ani şi 9 luni şi acum vrea cultură

Şi Clămparu e nemulţumit

Tot din pricina supraagomerării din celula de la Penitenciarul Iaşi s-a plâns judecătorilor şi Ioan Clămparu, considerat a fi unul dintre cei mai periculoşi interlopi români. Acesta a cerut şi el Judecătoriei Iaşi să oblige reprezentanţii închisorii să-i asigure, după cum prevede legea, un spaţiu de patru metri pătraţi doar pentru el. Există şi un precedent: un deţinut din acest penitenciar a obţinut acest drept, tot prin proces.

Milioane de euro plus milioane de euro formează trustul Rădeanu-Holicov. Căsătoria verii în Iaşi: fiul lui Constantin Rădeanu o ia de soţie pe una dintre fiicele lui Mihai Holicov. Astfel se vor înrudi două dintre cele mai bogate familii din Iaşi. Bucurie de zile mari: taman după ce au depus actele, Robert (23 de ani) şi Maria (22 de ani) au aflat că vor fi părinţi.

Robert Rădeanu şi Maria Holicov formează un cuplu de mulţi ani şi acum au decis să-şi unească destinele. Cei doi tineri vor merge la cununia civilă duminică, 17 iulie.

Relaţie cu năbădăi

Robert Rădeanu are 23 de ani, este absolvent al Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi şi lucrează la firma familiei care administrează Restaurantul „La Castel“. Maria Holicov, care pe 13 august va împlini 22 de ani, este studentă la Facultatea de Economie şi Administrarea afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“. „Noi suntem împreună din clasa a VIII-a. A fost o prietenie frumoasă, dar ca, în orice relaţie, au fost şi probleme. Când ne-am cunoscut, eram nişte copii. Pe urmă am crescut şi au apărut unele probleme. Eu aveam «avioane» în cap, ea era nemulţumită, aşa că ne-am despărţit. După vreo trei ani, în care ambii am experimentat, am ajuns la concluzia că împreună ne este cel mai bine şi am decis să ne căsătorim“, spune Robert Rădeanu.

Mariei îi place să posteze fotografii în ipostaze sexy

Petrecere de familie

După ceremonia de la Oficiul Stării Civile, cei doi tineri plănuiesc să facă doar o petrecere, urmând ca nunta să o facă anul viitor, în tot în luna iulie. „După cununia civilă o să facem o mică petrecere «La Castel». Nu se putea în altă parte, nu?! Vor fi doar neamurile, dar e suficient. Numai familiile şi suntem vreo 70 de persoane. E mai mult decât suficient. Petrecerea mare va fi la anul“, spune, mândru, socrul mic, Mihai Holicov.

„Va fi ceva simplu, rustic. O să tăiem un porc, o oaie, nişte raţe. Mâncare tradiţională, fără nimic special. Nu vrem să facem nu ştiu ce mare petrecere sofisticată. Nici nu mi-am luat încă un costum pentru duminică. Maria şi-a găsit o rochie foarte frumoasă, roz. Probabil că eu îmi voi lua o cămaşă roz şi un costum negru“, adaugă ginerică Rădeanu.

„Căutăm naşi!“

Cum nunta va avea loc de-abia anul viitor, cei doi tineri nu şi-au stabilit încă naşii. „Nu au încă naşi. Dăm anunţ la ziar: «Cine vrea să le fie naşi». Glumesc. Eu le-am spus să-şi găsească naşi tot un cuplu tânăr, nişte prieteni de-ai lor apropiaţi. Nu are rost să-şi aleagă nişte naşi pentru nu ştiu ce… Ei au nevoie tot de un cuplu tânăr, care să le fie aproape, să-i susţină“, spune socrul mic.

Robert şi Maria se pregătesc de o iubire ca-n filme

Vor avea un copil

Marţi, 13 iulie, la câteva zile după ce au depus actele, Maria a fost şi a făcut un test de sarcină şi i-a dat lui Robert marea veste: vor avea un copil. „Sunt foarte fericit. Dimineaţă (n.r. – marţi dimineaţă), Maria mi-a spus că voi fi tătic. E ceva extraordinar. Nu ştim încă ce va fi. Eu mi-aş dori şi cred că este băiat. Dar asta mai puţin contează, important este să fie sănătos“, spune Robert, care mai precizează că va locui împreună cu soţia sa într-un apartament situat în spate Restaurantului Little Texas din zona Moara de Vânt.

Imobiliare şi agricultură versus Rădeanu şi Holicov, o alianţă de putere în Iaşi

Printre cele mai bogate familii din Iaşi

Părinţii celor doi tineri sunt doi potenţi oameni de afaceri din judeţul Iaşi.

Constantin Rădeanu este patronul Restaurantului „La Castel“ şi al Complexului comercial EGros. Este implicat în mai multe afaceri imobiliare, printre care un proiect imobiliar în Bucium, unde doreşte să construiască 55 de case, de 55 şi 74 mp.

Citește și EXCLUSIV. Similea și Surdu, bătaie pe moșia familiei de la Vișani

Mihai Holicov deţine compania Holi Mark, cu activităţi în domeniul agriculturii. Prin intermediul firmei sale, Holicov deţine 540 de hectare de teren. Fraţii Holicov, dintre care unul este primar la Sineşti, precum şi copiii lor deţin zeci de afaceri în zona Iaşului. Tineretul Holicovilor este o parte importantă a vieţii mondene din Iaşi.

Ovidiu Benţa şi Maria, pe vremea când se iubeau

Maria a avut o relaţie cu unul dintre băieţii lui Benţa

În perioada cât a fost despărţită de Robert, Maria a avut relaţii cu alţi tineri bine situaţi din lumea mondenă a Iaşului. În urmă cu doi ani, Maria forma un cuplu cu Ovidiu, fiul patronului de la Select, Constantin Benţa, cei doi postând mai multe poze pe o reţea de socializare. „Ştiţi cum e. În viaţă, când eşti tânăr, e bine să ai prieteni. Să fii într-un grup cât mai mare de prieteni. Mai bine să ai prieteni decât duşmani. Maria a avut şi are mulţi prieteni. Nu ştiu dacă a fost iubitul ei. Nu mai are rost să vorbim despre asta acum“, a comentat, laconic, Mihai Holicov relaţia pe care a avut-o fiica sa cu Ovidiu Benţa.

Ieşeanca Ioana Andrei este pe lista admişilor la un program universitar girat de celebri actori americani, printre care Al Pacino şi Harvey Keitel. Pasionată de actorie, Ioana îşi doreşte cu ardoare să frecventeze cursurile, dar nu are banii necesari. Nu se lasă bătută şi se luptă pentru a aduna suma necesară, prima soluţie fiind evoluţia într-o piesă de teatru la Ateneul Tătăraşi. Cele două faţete ale Ioanei: economist pentru viaţa materială şi actriţă pentru suflet.   

Are 23 de ani şi o mare pasiune pentru teatru. Se numeşte Ioana Andrei şi s-a îndrăgostit iremediabil de teatru pe scena clubului CFR Iaşi. A studiat managementul la Londra, lucrează în domeniu, dar pasiunea pentru teatru a făcut-o să obţină un loc la şcoala de actorie a lui Al Pacino. Pentru a ajunge acolo, Ioana trebuie însă să strângă o sumă destul de importantă de bani, dar crede că nimic nu o poate opri să-şi îndeplinească visul.

Căutări şi paradoxuri

Ioana Andrei a fost atrasă de teatru şi de limba engleză încă de mică. Deşi a iubit obiectele „umane“, Ioana a studiat la Colegiul Naţional „Costache Negruzzi“. De teatru s-a apucat serios de la vârsta de 16 ani, la Clubul CFR Iaşi, sub îndrumarea lui Emil Gnatenco. „Am avut o suită de momente şi de rezultate ce nu mă definesc în totalitate, precum şi multe dubii şi multe speranţe. Înainte sa încep să fac teatru la Clubul CFR, mă tot întrebam ce-i cu viaţa mea şi oare de ce nu mă simt atrasă de obiectele de la şcoală, excepţia fiind, bineînţeles, limba engleză“, îşi începe Ioana povestea.

Pragmatismul a învins dragostea pentru teatru

Deşi iubea foarte mult teatrul şi ar fi vrut să dea la actorie, Ioana a ales să se mute la Londra, unde a studiat Business Management la King's College. „După ce m-am îndrăgostit iremediabil de actorie, mă tot întrebam dacă sunt suficient de bună, dacă aş putea intra la Facultatea de teatru, şi dacă oare pot trăi din salariul de actor - întrebări la care îmi ziceam «da» cu încăpăţânare, pentru că nu-mi imaginam alt mod de a trăi. Decizia de a studia Business Management a fost una pragmatică - puteam trăi într-o ţară vorbitoare de engleză, puteam primi împrumut pentru studii şi puteam, pe viitor, să câştig bani şi experienţă de viaţă pentru a mă susţine singură în actorie. Şi, cu aceste vise, am ajuns în prezent“, spune, cu regret în glas, Ioana.

Ioana adoră să-şi expună trăirile în faţa publicului

Vacanţele de vară rezervate teatrului

Deşi avea o situaţie bună în Londra şi învăţa la un colegiu ce îi asigura un viitor, Ioana a rămas fidelă teatrului. „În vacanţele de vară, veneam în ţară, atrasă de marea mea pasiune. Am câştigat două premii de interpretare la Festivalul Internaţional «Grigore Vasiliu Birlic», de la Fălticeni. Am mai jucat în două piese studenteşti şi un film de scurt-metraj, aplicat la «The Juilliard School», în New York, şi am fost invitată la o audiţie în 2014. În 2015, am absolvit colegiul din Londra“, spune Ioana.

În vara anului trecut, a urmat timp de cinci săptămâni un curs intensiv de actorie la The Guildhall School, la Londra şi s-a angajat ca business consultant. „Am dat audiţii la opt şcoli de teatru şi am intrat la «Actors Studio Drama School», din New York, acolo unde celebrul Al Pacino este co-preşedinte, alături de Ellen Burstyn (actriţă americană laureată cu premiul Oscar n.r.) şi Harvey Keitel“, spune, cu mândrie, tânăra actriţă.

Taxe foarte mari

Pentru a-şi putea urma visul, Ioana trebuie să plătească taxe de şcolarizare foarte mari. „Sunt costisitoare şi nu mi le pot permite. Taxa este de 41.350 dolari, din care se scade bursa mea de 7.500 dolari şi rezultă suma de 33.850 dolari pe an. Se mai adaugă şi alte taxe, de 9.800 dolari. Timp de trei ani, îmi trebuie de trei ori mai mult, adică 101.550 dolari, plus taxe. Am decis să adun banii pentru primul an prin strângere de fonduri“, explică Ioana Andrei. „Această ofertă mă face să simt cu adevărat că orice e posibil. O parte din strategie este crowdfunding - strângere de sume mici de la oameni mulţi. Cred cu tărie că e metoda de finanţare a viitorului - pentru că oameni din orice colţ de lume pot contribui pentru un proiect la care ţin, cu un cost neglijabil şi voluntar. Am început acest crowdfunding acum două luni, sub Campania «Ioana for Actors Studio». Până acum am strâns aproape 5.000 de dolari“, declară actriţa.

Spectacol la Ateneul Tătăraşi

Pentru a strange fonduri, Ioana a realizat şi un spectacol – „Deveniri“, la Ateneul Tătăraşi, unde intrarea a fost pe bază de donaţii. „O parte din scopul spectacolului a fost de a strânge fonduri, dar şi de a răspândi vorba despre campania mea. A fost vorba şi de a face ceea ce ador. Să provoc, să surprind şi să pun pe gânduri oamenii, prin teatru. Împreună cu partenerul meu de scenă, Dragoş Maftei, am vorbit despre dragoste, război, moarte, speranţă, dreptate - poveşti aparent disparate. Dar, în final, toţi suntem legaţi într-un anume fel, chiar dacă suntem diferiţi“, a adăugat Ioana.

Citește și NORA LUI RĂDEANU e bombă rău! Așa brunetă n-ai văzut. E din neamul milionarilor Holicov!

Cum o puteţi ajuta pe Ioana

Cei care vor să contribuie la campania lansată de Ioana Andrei o pot găsi pe Facebook sub numele „Ioana 4 Actors Studio“ şi pe platforma de donaţii www.generosity.com. De asemenea, cei doritori pot să doneze în contul: Titular: Andrei Lenuţa. Banca: BCR S.A, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, Sector 3, Bucureşti. Cod SWIFT: RNCB ROBU. Cod IBAN: RO30RNCB0175033497400003. Valută: LEI RON.

 Sediul din New York al “Actors Studio”

Şcoală veche de 70 de ani

Înfiinţată în 1947, şcoala de actorie, regie şi scenarişti “Actors Studio” l-a avut printre co-fondatori pe celebrul regizor Elia Kazan. Programul pe care îl ţinteşte Ioana a fost deschis în 1994 cu scopul de a afilia studioul la o universitate, lucru care a avut loc în 2006, în cadrul Pace University din New York. Printre absolvenţi se numără actorul Bradley Cooper, unul dintre eroii seriei “Marea mahmureală”.  

Fundaţia Ecologică Green se dovedeşte o mină de aur pentru familia Stanciu. Virginia Stanciu, preşedintă a Fundaţiei Ecologice Green, este în top 5 al veniturilor din judeţul Iaşi, înaintea multor IT-işti de frunte. Salariul i-a crescut spectaculos an de an, pe fondul dezvoltării afacerii.

Familia deputatului PSD Anghel Stanciu deţine o adevărată reţea naţională de licee, şcoli postliceale, grădiniţe şi centre de calificare profesională.

Stăpâna Fundaţiei

Reţeaua funcţionează încă din 1997 sub numele de Fundaţia Ecologică Green (FEG). Virginia Stanciu este preşedintele FEG, dar şi unic asociat la SC FEG SRL Iaşi şi SC FEG - 1 SRL Iaşi, la cea de-a doua Anghel Stanciu având şi el, simbolic, o singură parte socială.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Anghel Stanciu, din iunie 2016, soţia sa, Virginia, a avut anul trecut venituri totale de 542.856 lei, adică un salariu de 45.238 de lei net lunar.

Venituri mai mari de la an la an

Salariul Virginiei Stanciu a ajuns să fie în 2015 mai mult decât dublul salariului luat în 2012, semn că bunăstarea este la ea acasă la FEG.

Soţia deputatului PSD a avut în acel an venituri totale de 233.045 de lei, adică un salariu lunar de 19.420 de lei. Anul următor, veniturile provenite de la Fundaţie au fost de 364.886 lei, adică un salariu lunar de 20.407 lei, pentru ca în 2014, aceasta să aibă venituri de 478.000 lei, adică un salariu lunar de aproape 40.000 de lei.

Virginia Stanciu este o prezenţă discretă în mediul de afaceri ieşean

În topul salariilor

Într-un top 10 al celor mai bine plătiţi ieşeni, Virginia Stanciu se situează pe primele locuri. Conform unui material publicat de Ziarul de iaşi în luna februarie 2016, cel mai bine plătit ieşean are o remuneraţie lunară de 20.000 euro brut.

Cele mai mari zece salarii oferite în luna decembrie 2015 de către angajatorii ieşeni au avut o valoarea brută cuprinsă între 40.300 lei şi 89.800 lei, valoarea netă a celui mai mare salariu fiind foarte aproape de suma încasată lunar de soţia lui Anghel Stanciu de la FEG.

Multe dintre salariile mari încasate în Iaşi provin din mediul industriei IT, în mare parte de la multinaţionale cunoscute. Unele din cele mai importante salarii se oferă la Amazon Development Center sau la compania ieşeană Mobility Games, cunoscută pentru contractele cu cea mai mare companie din industria desenelor animate, Disney, dar şi la Brikston Construction Solutions.

Categorii de angajaţi

Soţia deputatului ieşean se poate considera o norocoasă dacă ţinem cont că doar pentru 7% dintre ieşeni angajatorii au plătit salarii de 3.001 – 4.000 lei în luna decembrie 2015.

Un procent 15% dintre salariaţii ieşeni au avut venituri salariale brute între 2.001 şi 3.000 lei, în timp ce marea parte a ieşenilor, adică o treime dintre salariaţii remuneraţi, au avut salarii cuprinse între minimul pe economie şi 2.000 lei brut.

Citește și EXCLUSIV. Similea și Surdu, bătaie pe moșia familiei de la Vișani

Bani fără număr

Potrivit declaraţiilor anuale depuse la Ministerul de Finanţe, FEG Iaşi a avut o creştere fulminantă în ultimii ani. Dacă în 2013 fundaţia a avut venituri de 3,7 milioane lei şi un profit de 764.778 lei, anul următor veniturile au crescut la 4,1 milioane lei, iar profitul a fost de 1,1 milioane lei. În 2015, veniturile aproape s-au dublat, ajungând la 7,2 milioane lei, profitul atingând 1,3 milioane lei.

 Stanciu este cel mai longeviv parlamentar ieşean

Şi Anghel Stanciu câştigă bine

Deputatul Anghel Stanciu a avut în 2015 venituri totale de 286.822 de lei, adică un venit lunar de 23.901 lei. Suma de 57.930 de lei, deputatul a primit-o drept indemnizaţie de la Camera Deputaţilor, de unde a mai încasat o diurnă de 77.739 de lei. La aceasta se adaugă suma de 117.075 lei, reprezentând salariul de profesor la Universitatea „Gheorghe Asachi“ Iaşi şi 34.078 lei, reprezentând remuneraţia pentru funcţia de preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă.

Deşi se părea că au dispărut coşmarurile din armata română, acest lucru nu a avut, din păcate, loc. Fapte de o rară cruzime săvârşite de un plutonier-major împotriva subordonaţilor săi. Tribunalul Militar Iaşi îl judecă pe Daniel Constantin Pintilei, un „geniu” al chinurilor. Dezbrăcarea la pielea goală, lovirile, alergările cu masca de gaze pe faţă, intimidările – toate făceau parte din „arsenalul” lui Pintilei.

Umilinţe greu de imaginat într-o unitate militară din judeţul Suceava. O parte dintre militari erau dezbrăcaţi în pielea goală în faţa colegilor, loviţi, obligaţi să alerge cu masca de gaze pe faţă, ameninţaţi cu „instrucţie specială” sau evaluări negative. Cel care şi-ar fi ţinut subordonaţii sub teroare a fost plutonierul-major Daniel Constantin Pintilei. După mai multe sesizări ale soldaţilor, cazul a ajuns în cele din urmă şi în atenţia Parchetului Militar Iaşi, iar, după o anchetă, Pintilei a fost trimis în judecată.

Percheziţie fără mandat

Plutonierul-major Daniel Constantin Pintilei (39 de ani), de la UM 02480 Câmpulung Moldovenesc - Colegiul Militar „Ştefan cel Mare” e acuzat de procurorii militari de lovirea superiorului ori a inferiorului şi abuz de autoritate. Subofiţerul i-ar fi ameninţat, lovit şi umilit, în perioada 2013-2015, pe mai mulţi militari din cadrul UM 01508 Argestru - Vatra Dornei, unde ar fi activat până la sfârşitul anului trecut. Pretextând că tinerii care desfăşurau activitatea de pază au telefoane mobile, deşi nu aveau voie, i-ar fi controlat abuziv. Astfel, în vara lui 2013, trei caporali au primit ordin din partea plutonierului-major să se dezbrace şi să rămână în lenjerie intimă pentru a constata dacă deţin aparate interzise. Subofiţerul a controlat şi buzunarele hainelor, rucsacurile personale şi chiar în bocanci, fără însă a găsi nimic.

Durerea soldaţilor, o pasiune pentru plutonierul Pintilei

Obligat să se dezbrace

„Tot în aceeaşi perioadă, într-una din zile, înainte de a pleca din unitate la o şedinţă de tragere cu întreg plutonul, inculpatul subofiţer, aflându-se la adunarea militarilor, i-a ordonat persoanei vătămate, caporal C.A., să iasă în faţa plutonului şi să se dezbrace de pantaloni pentru a arăta colegilor penisul, ordin ce nu a fost executat de către sus-numit considerându-l ilegal”, se arată în rechizitoriu.

Caporalul şi alţi colegi ai acestuia ar fi declarat în faţa anchetatorilor că primul ar fi fost persecutat de subofiţer din cauza unei relaţii pe care a avut-o cu o colegă de la unitate. „(...) Menţionez că în, permanenţă, acesta ne ameninţa că ne va întâlni pe traseu şi ne va evalua în mod negativ la finele anului, chiar la un moment dat ne-a ameninţat cu persoane civile drept «cuţitari» din municipiul Suceava, cu care este prieten şi se va răzbuna pe noi. M-a ameninţat că mă dă afară din armată”, a declarat caporalul anchetatorilor.

Citește și Interlopul Puiu Mironescu nu are loc în celulă. Capii clanurilor mafiote se iau la trântă cu Statul

Loviţi de superior

Abuzurile plutonierului-major nu s-ar fi oprit însă aici. În iunie-iulie 2013, pe motiv că un militar nu şi-ar fi dat jos boneta de pe cap, l-ar fi lovit cu pumnul în zona stomacului „moment în care acesta şi-a pierdut răsuflarea şi a avut o stare de leşin”.

Totodată, mai arată anchetatorii, în 4 martie 2015, după ce în unitate s-a dat alarma, Daniel Pintilei a dispus adunarea militarilor şi a ordonat ca doi dintre ei să se dezbrace complet pentru a verifica dacă au telefoane mobile. Mai mult pe unul dintre ei, l-ar fi trântit de un vestiar metalic. Pentru că nu a găsit niciun mobil, a aruncat măştile de gaze, a lovit cu picioarele în uşă şi i-a ameninţat pe cei doi militari cu „o pregătire specială viitoare, referindu-se la o instrucţie dură”. „Consider că subofiţerul şi-a bătut joc de noi prin ordonarea dezbrăcării complete de haine şi ne-a umilit în faţa celorlalţi colegi”, a povestit unul dintre tineri.

Un alt caporal le-a spus anchetatorilor că, în 2010, după ce s-a angajat la unitatea militară, pentru că ar fi întârziat la serviciu, plutonierul-major l-ar fi pus să alerge câteva minute prin unitate cu masca de gaze pe faţă.

Anchetatorii au arătat în rechizitoriu că, pentru o parte din faptele comise în 2013, Daniel Pintilei a fost sancţionat disciplinar, pe atunci neexistând infracţiunea de abuz de autoritate.

O metodă de pedepsire a soldaţilor care, probabil, i-ar fi făcut plăcere lui Pintilei

A recunoscut faptele

În faţa procurorilor plutonierul-major a recunoscut faptele, susţinând că regretă că le-a ordonat unora dintre subordonaţii săi să se dezbrace şi că l-a lovit „în mod amical” cu pumnul în abdomen pe un caporal. „(...) Mi-am cerut scuze faţă de fiecare dintre aceşti militari, pe motiv că, într-adevăr, am greşit când am ordonat dezbrăcarea completă a acestora”, a declarat Daniel Constantin Pintilei, în faţa anchetatorior.

Tribunalul Militar a rămas în pronunţare în acest caz, după doar două termene de judecată urmând ca o decizie să se dea pe 20 iulie.

Ne batem în piept cu titlul de „Capitală Culturală”, cu universităţile de anvergură şi numărul de parlamentari, dar la împărţirea funcţiilor nu contăm. Dintre puţinii ieşeni care au câte o patalama de şef pe la Bucureşti, o parte fie sunt anonimi cu un trecut fără realizări, fie sunt la cârma unor instituţii de doi lei. Ne reprezintă Bogdan Andronic, Ioana Timofte-Balint, Cristina Gafton sau Vasile Şalaru. Ceva mai bine stăm la capitolele Justiţie şi Educaţie. Cei mai guralivi, adică parlamentarii de Iaşi, sunt ca şi inexistenţi în cele două Camere. O soluţie pentru influenţa Iaşului în deciziile ţării: telepatia. Ne adunăm în Piaţa Unirii, facem linişte, ne concentrăm şi-l facem pe Cioloş să se împiedice. 

Al doilea cel mai mare oraş al ţării, Iaşul, nu are în momentul de faţă niciun reprezentant în Guvern. Vreun secretar de stat, consilier al secretarilor de stat, reprezentant în vreo structură de Putere subordonată Guvernului? Nimic. Ca un făcut, găsim ieşeni în nişte structuri parcă desprinse din miştocăreala ziarelor de satiră.

Parlament: la coadă

În Camera Deputaţilor, din cele 21 comisii parlamentare, Iaşul deţine o singură funcţie de preşedinte, Gheorghe Emacu fiind şef la comisia de regulament, cea mai mică dintre toate, cu şase membri.

La Senat, din 22 de comisii permanente, Iaşul nu are niciun preşedinte de comisie. Florin Constantinescu este singurul ieşean preşedinte, dar la una dintre cele şapte comisii comune, la cea pentru integrare europeană dintre Palamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

La Parlamentul European, Iaşul se poate lăuda cu un reprezentant, Cătălin Ivan, care, însă, e o struţo-cămilă: mutat la Bucureşti, pesedist de Dobrovăţ.

Andronic, la Ministerul Economiei

Un alt ieşean care lucrează la Bucureşti este Bogdan Andronic. Da, ginerele lui Niculae Niculescu, controversatul fost profesor de la Universitatea “Petre Andrei”. Fără a performa cu nimic în Iaşi, Andronic activează din 2013 în Bucureşti, la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, structură din Ministerul Economiei. Pentru început a ocupat funcţia de consilier-şef, pe urmă şef serviciu şi adjunct şef. Acum, este vicepreşedintele Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului. De asemenea, ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale SA.

Bogdan Andronic a fost timp de trei ani profesor la Colegiul „Dimitrie Leonida“ din Iaşi. Din 1993, a fost inspector de specialitate, responsabil cu relaţii externe în Prefectura Iaşi, iar din 1995 până în 2009 a activat în cadrul Universităţii „Petre Andrei“. Coincidenţă sau nu, Andronic a ajuns la Bucureşti pe vremea când la Putere, prin USL, era Relu Fenechiu, al cărui conducător de doctorat a fost socrul lui Andronic.

Bogdan Andronic şi Ioana Timofte Balint, „vârfurile” Iaşului la Bucureşti

Ioana Timofte, bani fără număr din comisii şi consilii

Nepoata fostului director al SRI, Radu Timofte, Ioana, căsătorită Balint, este de ani buni în mai multe structuri de conducere de la Bucureşti. O “Regină a CA-urilor” mai mare ca Timofte, în ultimii ani, cu greu găseşti. Plecată din Iaşi în urmă cu circa 5 ani şi trecută de la PSD la UNPR, Timofte a ajuns, iniţial, director al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi Informare Publică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi, apoi, director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare.

După ce a dispărut din peisaj vreo trei ani, a reapărut în mai multe comisii, Consilii de Administraţie şi Adunări Generale ale Acţionarilor, la CNU Bucureşti, Hidro Tarniţa, CEN Hunedoara, Termo Midia, Societatea Naţională a Apelor Minerale sau Hidroelectrica.

Noroc de Justiţie

Din 2014, un alt ieşean care a prins ceva posturi călduţe în Capitală este Vasile Şalaru PC, acum ALDE. Nu mai este în nici unul dintre aceste posture, rămânându-i doar cea din Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară RATEN Mioveni.

Un alt ieşean care ne reprezintă la Bucureşti este Daniel Horodniceanu, procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Mai avem doar un reprezentant la Curtea Constituţională, Mona Pivniceru fiind judecător acolo din 2013. Tudorel Toader tocmai şi-a terminat mandatul.

Fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu este, din iunie 2015, director al Serviciului de Informaţii Externe, funcţie pe care a mai ocupat-o anterior.

Barbu e fruntea

Din aprilie 2016, premierul Dacian Cioloş l-a numit pe ieşeanul Radu Ţibichi ca preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fost ministru al Sănătăţii şi fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, pe filieră PSD, Vasile Cepoi a fost numit, în septembrie 2015, în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, pentru un mandat de cinci ani.

Cristina Gafton, fostă farmacistă, este din 2013 şefa Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, structura din Ministerul Agriculturii. A fost numită pe filiera PC, devenit acum ALDE.

Academicianul Viorel Barbu a fost ales recent preşedinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. În sfârşit, din septembrie 2015, fosta candidată la Primăria Iaşului, Gabriel Boca, a prins, tot pe filiera ALDE, un post de consilier la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Salariul acesteia este cât se poate de motivant, 6.700 de euro lunar.

Echipe de oameni bine pregătiţi

Bogdan Andronic susţine că sunt mai mulţi factori care au influenţat lipsa ieşenilor din structurile centrale. „Noi ne asumăm să facem lucrurile într-un mod profesionist. Noi, ieşenii care lucrăm în diferite ministere şi structuri din Bucureşti, nu suntem deloc uniţi. Poate ar trebui să ştim mai bine unii de alţii. Iaşul are oameni de valoare, dar cred că aceştia nu sunt bine promovaţi. Pentru a avea o mai bună reprezentare, poate ar trebui ca politica locală să fie mai implicată la nivel central. Să fie nişte echipe pe care să le susţină puternic la nivel central şi nu un om sau un altul, iar acei oameni să fie competenţi. Şi cred că Iaşul are competenţă, dar este o criză de încredere în forţele proprii şi în faptul că pot chiar schimba ceva la nivel central“, precizează Andronic.

Nu ştim să lucrăm în echipă

Întreprinzătorul ieşean Marius Alexa (foto), CEO al companiei Arhipelago, crede că ieşenii nu sunt deprinşi cu munca în echipă şi că politicul nu susţine oamenii de valoare. „Ieşenii sunt foarte orgolioşi şi nu ştiu să lucreze în echipă. Mai degrabă se trag în jos unul pe altul decât să se ajute. Sunt puţine exemple de ieşeni care au ajuns în posturi guvernamentale şi care au adus şi alţi ieşeni în acele structuri. Am mai observat că atunci când un om politic ieşean ajunge în Guvern, preferă să aducă oameni de mâna a III-a, pentru ca nu cumva aceia să-i facă vreo concurenţă. Anvergura mică a politicienilor ieşeni şi teama de competiţie ar putea fi o explicaţie pentru lipsa ieşenilor din forurile decizionale. Ei preferă câştiguri individuale, pe termen scurt. Iaşul nu duce lipsă de oameni valoroşi, dar aceştia nu sunt promovaţi cum ar trebui“, consideră Alexa.

„Nu sunt interesaţi de cariere politice“

Analistul politic Lucian Dîrdală consideră că Iaşul are oameni de valoare, dar aceştia nu doresc să se implice în spaţiul public. „În guvernele politice nu s-au urmărit bazinele de oameni competenţi. Liderii noştri politici nu ajungeau la vârf. În cazul actualul guvern de tehnicieni, s-ar fi putut regăsi şi oameni din provincie. A fost exemplul Clujului, cu ministrul Sănătăţii. Guvernul putea urmări mediile profesionale şi academice şi din Iaşi. Nu a făcut-o fie pentru că nu a simţit nevoia, fie pentru că a căutat o altă reprezentare geografică. Iaşul are oameni de valoare, dar care nu fac pasul spre spaţiul public. Nu sunt interesaţi de cariere politice sau cu o implicare publică. Cred că oricând un profesor de la Universitatea din Iaşi ar putea fi ministrul Învăţământului, dar trebuie ca el să-şi manifeste această dorinţă“, susţine Dîrdală.

Citește și EXCLUSIV. Similea și Surdu, bătaie pe moșia familiei de la Vișani

Lipsa unui consens politic

Într-un interviu acordat anul trecut pentru 7EST, actualul vicepremier Vasile Dîncu susţinea că Iaşul nu are o bună reprezentare la nivel central deoarece nu există un consens politic la nivel local. „Viaţa politică ieşeană este una a unui mediu încărcat de conflict între cele două forţe politice, PSD şi PNL. A unor blocaje politice făcute în detrimentul cetăţenilor. Iaşul are nevoie un consens intern. Există o prea mare emoţionalitate în politica ieşeană şi o lipsă de colaborare între forţele politice şi multe pasiuni individuale. Ieşenii sunt mai pasionali, Iaşul fiind mai aproape de Cehov. Politica ieşeană le este datoare ieşenilor“, spunea Dîncu.

Materialul Săditor din România e pe mâna ieşencei Gafton

Comica listă a (in)existenţei Iaşului în Capitală

Din toate comisiile din Camera Deputaţilor (21), Iaşul conduce una singură: pe cea mai mică.

În Ministerul Agriculturii, am dat lovitura: avem şefia Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor.

O parte din cei revendicaţi ca ieşeni au devenit mai mult bucureşteni, fiind luaţi, totuşi, în considerare pentru că mai deţin proprietăţi în Iaşi.

Cel mai influent partid din punctul de vedere al oamenilor plantaţi la Bucureşti este ALDE.

PNL Iaşi nu are nici un om, măcar „uitat” din greşeală, într-o funcţie în Capitală.

109 copii din Iași învață la școala înființată de cel pe care președintele turc îl vrea capturat. Școala privată din CA Rosetti este administrată de Organizația „Lumina Instituții de Învățământ”, aparținând Mișcării Güleniste, a cărui lider este clericul refugiat în Philadelphia. „Respectăm programa școlară aprobată de Ministerul Educației”, precizează șefa de PR a organizației. Studierea limbii turce este opțională, școala fiind multiculturală, multireligioasă. Din școlile Spectrum și de la Liceul de Informatică ies absolvenți care ajung la cele mai mari universități din lume.

Numele clericului musulman Muhammed Fethullah Gülen a fost des vehiculat în ultimele zile de preşedintele Turciei, Tayyip Erdoğan, care l-a acuzat pe Gülen că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat din Turcia.

În România, în ultimii 20 ani s-au creat mai multe şcoli şi universităţi fondate de către organizaţia „Lumina Instituţii de Învăţământ“, ce îl are în umbră pe Gülen.

Mişcarea Gülen a creat licee în peste 140 de ţări, dar şi bănci şi companii media. În România, Mişcarea Gülenistă s-a extins prin organizaţia „Lumina Instituţii de Învăţământ“, ce a creat 10 unităţi de învăţământ: cinci școli (la Iași, București, Constanța, Cluj, Timișoara și Ploiești), două licee (Constanța și București), două grădinițe și Universitatea Europei de Sud-Est „Lumina“.

Spectrum Iaşi

Şcoala Internaţională „Spectrum“ Iaşi a fost înfiinţată în 2010 şi face parte din grupul „Lumina Instituţii de Învăţământ“.

„Există Şcoli Spectrum în cinci oraşe din ţară, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Ploieşti şi Iaşi, din dorinţa de a asigura unui număr cât mai mare de elevi accesul la un învăţământ de calitate, performant. Şcolile din cadrul «Lumina Instituţii de Învăţământ» funcţionează conform legilor statului român, fiind acreditate de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Programa şcolară este cea aprobată la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Şcoala Spectrum Iaşi se adresează tuturor elevilor care îşi doresc performanţă şcolară, o educaţie de calitate şi dezvoltarea aptitudinilor personale“, spune Iulia Nueleanu, PR şi comunicare „Lumina Instituţii de Învăţământ“.

Școala Spectrum din CA Rosetti funcționează într-un spațiu imens, raportat la numărul de elevi

Fără activităţi cu caracter religios

În anul şcolar 2015-2016, la Şcoala Spectrum Iaşi au fost înscrişi 109 elevi. Taxa de înscriere este 100 de euro, iar taxa anuală de şcolarizare este de 2.200 euro.

„Fethullah Gülen nu a fost niciodată în România. Ideile pozitive ale lui Fethullah Gülen şi ale altor lideri care susţin valori precum educaţia, drepturile omului, libertatea de exprimare şi democraţia, ne-au inspirat în activitatea noastră. Precizăm că în şcolile noastre nu se desfăşoară activităţi cu caracter religios. Şcolile noastre sunt şcoli multiculturale şi multireligioase, în care religia este studiată conform programei şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale“, adaugă Iulia Nueleanu.

În schimb, toţi elevii şi studenţii care studiază la diverse licee, şcoli gimnaziale, grădiniţe şi universităţi particulare fondate de Mişcarea Islamică Gülen pot învăţa o a treia limbă, şi anume turca.

Copiii ieșeni de la Spectrum au fost luați în vizor de ambasadorul Turciei la București

„Nu se poate vorbi de o islamizare a tinerilor“

Iulia Nueleanu a respins acuzele că prin participarea elevilor de la Spectrum la Olimpiade, concursuri internaţionale şi prin învăţarea limbii turce în şcoală, se urmăreşte nu doar promovarea culturii turce ci şi o islamizare a acestor tineri.

„În ceea ce priveşte participarea elevilor noştri la olimpiadele internaţionale, cred că e dificil să spunem că, spre exemplu, cei peste 400 de elevi, din 90 de ţări, care au participat săptămâna trecută la Olimpiada internaţională de fizică din Elveţia au fost la un program de islamizare. Subliniem că la această olimpiadă internaţională, lotul naţional al României, compus exclusiv din elevi de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, o şcoală din cadrul Lumina Instituţii de Învăţământ, s-a întors acasă cu 2 medalii de aur şi trei de argint, clasând România pe locul întâi în Europa, la această competiţie. Toate competiţiile internaţionale la care participă elevii noştri sunt competiţii prestigioase, în care performanţa este principalul criteriu de selecţie“, susţine Nueleanu.

Activităţi la nivel internaţional

Lumina Instituţii de Învăţământ organizează, potrivit Iuliei Nueleanu, numeroase activităţi complementare activităţii din şcoli: „Dintre acestea, amintim concursul naţional de matematică LuminaMath, ajuns la cea de-a XIX ediţie, concursul internaţional de proiecte IT, Infomatrix, la care participă anual peste 500 de elevi şi studenţi din peste 40 de ţări, fiind singurul concurs de acest gen din România şi Gala Culturală Internaţională, un eveniment cultural unic în România, la care participă elevi din peste 30 de ţări.“

Muhammed Fethullah Gülen, care locuiește de mulți în SUA, este liderul unei mișcări spirituale la nivel mondial. Regimul lui Erdogan îl acuză că stă în spatele tentativei de lovitură de stat de vineri noaptea

Puciul din Turcia, condamnat de „Lumina Instituţii de Învăţământ“

Deşi Gülen este considerat inamicul numărul 1 de către Erdoğan, reprezentanţii mişcării sale au condamnat puciul din Turcia.

„Lumina Instituţii de Învăţământ a condamnat ultimele evenimente din Turcia, deoarece susţinem principiile democraţiei, respectarea statului de drept şi a drepturilor omului. Nu ne implicăm în confruntările politice din Turcia şi ne exprimăm încrederea că democraţia va triumfa“, precizează Iulia Nueleanu.

Cât priveşte atacurile venite din partea Ambasadorul Turciei în România, Osman Koray Ertaş, reprezentanta „Lumina Instituţii de Învăţământ“ le consideră nefondate: „Nu comentăm declaraţiile politice ale domnului ambasador. Noi am respins însă public acuzaţiile nefondate, făcute cu rea credinţă de domnul ambasador la adresa şcolilor noastre, şi ne-am rezervat dreptul de a ne apăra împotriva acestor acuzaţii pe cale instituţională“.

Referitor la atacurile apărute într-un cotidian german, în care Mişcarea Güllen este considerată „o sectă ce urmăreşte o agendă islamistă secretă“, Nueleanu nu a dorit să comenteze.

„Noi ne ocupăm strict cu activitatea educaţională, cu performanţă şcolară, iar subiectele de natură politică sau ideologică nu se află pe agenda noastră“, precizează reprezentanta „Lumina Instituţii de Învăţământ“.

„Activitatea noastră nu are nicio legătură cu Fethullah Gulen. Nu există nicio legătură instituțională cu dânsul și el nu se află în Consiliul nostru de administrație. Nu este sponsor și nu ne ajută logistic.”  Iulia Nueleanu, PR și Comunicare la „Lumina Instituții de Învățământ”

Ambasadorul Turciei, Osman Koray Ertaş: „Acest imam are două fețe”

„Acest imam are două feţe. Una încearcă să arate că protejează şcolile, inclusiv în România - au 11 şcoli în România -, au organizaţii umanitare. De asemenea, când vorbeşte pentru presa străină transmite mesaje de prietenie, toleranţă etc. Dar partea întunecată a sa... el vorbeşte în limba turcă şi întotdeauna îşi îndeamnă suporterii să fie clandestini, să se ascundă, să aştepte momentul potrivit şi atunci să ajungă la cârma instituţiilor. În ultimii doi ani am văzut această faţă urâtă a sa", a declarat ambasadorul turc la București imediat după puciul eșuat.

Citește și Plutonierul-torţionar Pintilei: IADUL din unitatea militară

„În ultimii doi ani am încercat să-i găsim pe aceşti oameni. Este ca un grup Illuminati. Nu poţi să-ţi dai seama după aparenţe, ei se ascund. În fiecare an, în august, cei mai importanţi membri se întâlnesc pentru a decide cine va fi retras şi pe cine vor promova. Pentru luna august 2016 au pregătit o listă mare pentru a verifica cine sunt oamenii care au legături extradisciplinare cu Armata. Deci acest grup a aflat că vor fi schimbări în august. Oamenii au fost prinşi pe picior greşit, dar, aşa cum vedeţi întreaga naţiune, a protejat democraţia", a spus Koray Ertaş.

Decizia CCR de eliminare din funcţie a primarilor condamnaţi cu suspendare va aduce alegeri anticipate în cascadă în judeţul Iaşi. Un primar de municipiu, unul de oraş şi zece de comune au mari şanse de a-şi pierde mandatele înainte de termen. Primarul din Şipote e deja amintire, din acelaşi motiv, anunţându-se un „Septembrie negru”:  8 din cei 12 au termene în acea lună, mulţi în apel, ceea ce înseamnă şanse mari de a primi o sentinţă definitivă.

Liderii filialelor PNL şi PSD au jucat la cacealma şi au pierdut. Abuzând de principiul prezumţiei de nevinovăţie şi călcându-l în picioare pe cel al bunului-simţ, au propus drept candidaţi la primării persoane trimise în judecată sau condamnate în primă instanţă şi s-au ars. Speranţa că respectivii edili vor primi pedepse definitive, cu suspendare, ceea ce le-ar fi permis să rămână în funcţie, le-a fost spulberată recent de Curtea Constituţională. Judecătorii au decis că îşi pierd mandatele şi cei care primesc pedepse cu executare, şi cei cu suspendare.

Şanse mici de scăpare

Pe plan local, cele mai afectate vor fi filialele PSD şi PNL. PSD îi are trimişi în judecată, condamnaţi definitiv sau în primă instanţă pe primarii din Târgu Frumos, Paşcani, Dumeşti, Balş, Dumeşti, Şipote, Golăieşti şi Cotnari, iar liberalii pe edilii din Mironeasa, Sireţel, Andrieşeni şi Oţeleni.

Chiar dacă decizia Curţii Constituţionale nu a fost publicată, surse din mediul de justiţie din Capitală au declarat pentru 7EST că decizia de încetare a mandatului va fi luată pentru condamnări penale indiferent de infracţiune. O parte din primari şi şefii lor din partide sperau ca pierderea funcţiei să aibă loc doar în cazul în care sunt găsiţi vinovaţi pentru infracţiuni asimilate celor de corupţie.

Încă o veste proastă pentru politicieni: „În 99% din cazuri, hotărârea primei instanţe este confirmată şi în apel, iar în 1% se decide achitarea. Sunt prevăzute de cod şi căile extraordinare de atac, dar şi în cazul acestora sunt şanse mici”, a declarat avocatul Robert Amuntencei. Dintre cei 12 edili, unul tocmai a fost condamnat definitiv, iar cinci în primă instanţă. 

Lista neagră din PSD

În filiala ieşeană a PSD, în capul listei se află primarul comunei Dumeşti, Mihai Sabaiduc. Primarul reales al comunei a fost condamnat, recent, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare cu executare, după ce ar fi luat terenurile unui număr de 20 de familii.

Alt caz este cel al lui Ionel Vatamanu, primarul de la Târgu Frumos, care a câştigat al doilea mandat după ce a fost condamnat, pentru conflict de interese, la un an şi două luni cu suspendare şi interzicerea dreptului de a fi ales. „Pot să mă pun de-a curmezişul Curţii Constituţionale? Nu mă consider vinovat, îmi voi demonstra nevinovăţia”, susţine Vatamanu.

Într-o situaţie mult mai grea se află Constantin Cibotaru din Balş, judecat pentru luare de mită. În primă instanţă a primit o pedeapsă cu suspendare de doi ani şi 11 luni. „Voi face cum se va decide”, a spus primarul.

Lista este completată de Mihai Bîzdîgă de la Golăieşti, judecat, în primă instanţă, pentru nereguli cu fonduri europene. „Mă voi supune, doar nu se sfârşeşte viaţa. Îmi voi demonstra nevinovăţia”, a spus Bîzdîgă.

Unul e gata deja

DNA a intervenit şi în cazul primarului de la Dobrovăţ, social-democratul Cătălin Martinuş. Edilul este acuzat de abuz în serviciu, prejudicul calculat fiind de 150.000 de lei. Primarul PSD al Paşcaniului, Dumitru Pantazi, este trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu în două dosare, iar în comuna Cotnari, primarul Vasile Creţu riscă şi el să-şi piardă mandatul. Achitat în primă instanţă pentru abuz în serviciu, el este judecat în apel.

În ceea ce priveşte comuna Şipote, după ce a fost condamnat definitiv la 1 an şi 5 luni cu suspendare pentru fals intelectual, primarul Dorin Mircea Malii îşi împachetează lucrurile. 

Direcţia arătată de Maricel Turcu de la Andrieşeni este opusă sediului Primăriei

Liberalii vin tare din urmă

Şi liberalii se pot „lăuda” cu o listă consistentă de primari ce riscă pierderea mandatelor.

La Andrieşeni, primar este Maricel Turcu. Şeful comunei a fost trimis în judecată pentru că a obţinut pe nedrept fonduri europene. „Voinţa poporului este mai presus de orice. Instanţa îşi va face datoria. Dar de ce sunt trei tipuri de condamnări, cu executare, cu suspendare, la domiciliu? Ori eşti vinovat, ori eşti nevinovat. La Baia Mare l-au ales, pentru că aşa a vrut poporul. Când ai cu suspendare, te plimbi, dar nu ai voie să îţi exerciţi funcţia. Cred că undeva este un vid. Nu cred că va fi nicio condamnare”, a spus Turcu.

La Sireţel, situaţia este aproape clară. Primarul Gheorghe Ancuţa a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu. „Asta e, dacă aşa s-a stabilit... Eu sunt nevinovat”, a declarat Ancuţa.

La Mironeasa, Elena Curcudel, aflată la un nou mandat, a fost trimisă în judecată în 2014 într-un dosar legat tot fraudarea fondurilor europene. A întrerupt apelul după ce a fost întrebată de decizia Curţii Constituţionale.

Ultimul de pe lista liberalilor penali este primarul Ciprian Aiojoaei din Oţeleni. Recent, el a primit o condamnare de trei luni cu închisoare şi o amendă penală de 1.200 de lei pentru că s-a purtat abuziv cu două persoane. Dosarul e în apel.

Citește și Mişcarea Gülen în Iaşi: cum se învață la Spectrum, „inamica” Turciei lui Erdogan

PSD se pregăteşte de alegeri

Conducerea filialei judeţene a PSD a precizat că vor fi organizate alegeri în cazul primăriilor în care edilul îşi pierde mandatul. „Noi, când am făcut propunerile şi validarea candidaţilor la primării, am luat în calcul legea în vigoare de atunci. Atunci, candidaţii vizaţi nu aveau o hotărâre definitivă. O dată cu modificarea legislaţiei, vom reface alegerile, acolo unde va fi cazul. Nu avem ce face, sunt colegi de partid, dar trebuie să respectăm legea. Când au candidat, legea a fost respectată”, a declarat Victorel Lupu, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD. Din partea PNL nu au putut fi contactaţi nici unul dintre liderii filialei.

 Guzgă a explicat procedura de după condamnarea unui edil

Ce spune Prefectura

Reprezentanţii Prefecturii au precizat că primarii vor pierde mandatul în cazul unei condamnări definitive, atribuţiile urmând să fie preluate de un viceprimar. „În cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu executare sau cu suspendare, se declanşează o procedură administrativă care se încheie cu emiterea unui ordin al prefectului privind încetarea mandatului de primar. Hotărârea judecătorească este transmisă secretarului comunei, care face un referat către Prefectură, cerând emiterea ordinului. Data alegerilor este stabilită la nivelul Guvernului, atribuţiile primarului urmând să fie preluate de către viceprimarul în funcţie”, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Iaşi.

Proprietarii clădirii în care funcţionează Centrul Cultural Francez spun că au cumpărător, punând presiune pe Primărie. Primarul Mihai Chirica speră într-o reluare a votului în august. Dar o soluție alternativă este Casa Conachi, tot din Copou: are suprafață dublă și prețul ar putea fi cu 50% mai mic.  

Dorinţa municipalităţii de a cumpăra clădirea din Copou în care funcţionează Centrul Cultural Francez a stârnit controverse şi nu a avut succes, cel puţin deocamdată. Rumoare a provocat mai ales preţul mare cerut de proprietari: 1,58 milioane euro. 

Ministerul a refuzat fără explicaţii

Clădirea de pe Bd. Carol I a fost scoasă la vânzare în aprilie 2016 de către proprietari: Elisabeta – Lisselote Racoviţă şi Morel Ruxandra Racoviţă. Fiind pe lista monumentelor naţionale, drept de preempţiune a avut Ministerul Culturii, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi.

În momentul când familia Racoviţă şi-a manifestat dorinţa de a vinde, a cerut 1,6 milioane de euro, explicând că acesta este preţul oferit pe piaţă, de cei interesaţi. Ministerul nici nu a vrut să audă de o asemenea achiziţie. „Ca urmare a înştiinţării transmise de către proprietari (..), vă comunicăm că Ministerul Culturii NU îşi exercită dreptul de preempţiune asupra imobilului menţionat”, se arată în adresa formulată de către Ministerul Culturii.

Nu vor fi zoriţi să plece

De precizat că, în ultimii ani, în cadrul relaţiilor bilaterale româno-franceze, Ministerul Culturii a plătit sute de mii de euro drept chirie către proprietari.

Au existat probleme cu asigurarea banilor, chiar dacă suma lunară a scăzut de la 2.500 la 1.500 de euro. Reprezentanţii Ministerului Culturii nu au putut fi contactaţi pentru a explica refuzul achiziţiei, dar este de notorietate lipsa fondurilor alocate acestei instituţii.

În ceea ce priveşte contractul de închiriere semnat cu Centrul Cultural Francez,  un reprezentant al proprietarilor a lăsat să se înţeleagă că va fi dus la bun sfârşit. „Oricum, contractul de închiriere cu Centrul este până în anul 2018”, a spus acesta.

Centrul Cultural Francez s-ar putea muta în 2018

Primărie: tot fără succes

Cum Ministerul nu şi-a manifestat interesul de achiziţie, următorul pe lista celor care au avut dreptul să exercite un asemenea drept fiind autoritatea locală, adică Primăria. Săptămâna trecută, cumpărarea imobilului nu a fost însă avizată de Consiliul Local.

Liberalii, de soarta cărora depindea votul favorabil, şi-au motivat opoziţia prin faptul că suma era mult prea mare. Fiind un proiect de patrimoniu, era necesar votul a două treimi din numărul consilierilor locali. Numărul de voturi nu a fost întrunit, proiectul fiind respins. După şedinţă, consilierul local independent Andrei Postolache, care a votat şi el împotrivă, a venit cu ideea ca banii necheltuiţi să fie folosiţi pentru organizarea unui festival de muzică, care să devină un brand al Iaşului.

Investitori din afara Iaşului

7EST a aflat că, în ciuda intenţiilor conducerii Primăriei de a relua votul, o altă ocazie de a cumpăra clădirea nu va mai exista deoarece aceasta va fi vândută în cel mai scurt timp, cu 1,6 milioane de euro. Reprezentantul familiei, care dorit să-şi păstreze anonimatul, a confirmat vânzarea, dar fără să dezvăluie numele cumpărătorilor. „În acest moment, suntem în discuţie cu nişte cumpărători. Trebuie să primim de la Primărie o adresă prin care ni se comunică că proiectul nu a trecut în Consiliul Local. Cumpărătorii nu sunt din Iaşi, dar sunt din România. A fost un preţ iniţial, Ministerul Culturii nu l-a agreat, iar autoritatea locală nu a avut votul necesar”, a declarat personajul apropiat de familia Racoviţă.

Autorităţile atrag însă atenţia că viitorii proprietari vor avea restricţii în ceea ce priveşte dezvoltarea imobiliară. Zona, fiind una protejată, nu permite construirea unor imobile mai înalte, de genul blocuri.

Cîntic: „Trebuie cumpărată de Primărie”

Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naţionale, instituţie vecină cu Centrul, a precizat pentru 7EST că imobilul Racoviţă ar trebui achiziţionat de muncipalitate. „În această situaţie, casa Racoviţă este un monument care merită salvat şi redat oraşului. Centrul Cultural Francez este o instituţie culturală strategică de care Iaşul s-a folosit în ultimii 25 de ani. Ministerul Culturii nu este direct interesat să achiziţioneze această clădire şi, oricum, a făcut pentru Iaşi mai mult decât au făcut autorităţile locale. Clădirea trebuie cumpărată de către Primărie”, a declarat Cîntic.

Reprezentanţii Primăriei susţin că nu vor renunţa la achiziţie. „Noi ţinem permanent legătura cu proprietarii. La ultima şedinţă au lipsit doi consilieri şi nu au fost voturile necesare. Vrem să facem tot posibilul şi, la următoarea şedinţă de Consiliu Local, proiectul să fie reintrodus pe ordinea de zi”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Citește și Mişcarea Gülen în Iaşi: cum se învață la Spectrum, „inamica” Turciei lui Erdogan

Construit în perioada 1850-1870

Aflat pe Lista Naţională a Monumentelor, imobilul în care funcţionează Centrul Cultural Francez este amplasat pe un teren de 2.999 metri pătraţi, iar clădirea are o suprafaţă de 696,2 metri pătraţi. Este alcătuită din subsol (71,7 metri pătraţi), adică cinci camere, hol, centrale termice. La parter, suprafaţa este de 529 metri pătraţi: 12 camere, bucătărie, două grupuri sanitare şi şase holuri. Mezaninul are o suprafaţă de 61,6 metri pătraţi, având trei camere, hol şi casa scării. Monumentul datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi l-a avut la un moment dat ca proprietar pe profesorul A.C. Cuza. Este sediul Centrului Cultural Frncez din 1991.

 Imobilul de lângă Spitalul CFR pare mai avantajos

Varianta B: Casa Conachi

Tot pe Bd. Carol I se află o altă clădire monument istoric scoasă la vânzare, care are însă nevoie de renovare. Este vorba de Casa Conachi, peste drum de Habitat. Are la dispoziţie mai puţin teren (1.500 mp) decât Casa Racoviţă, dar o suprafaţă utilă dublă şi un preţ mai mic. 1,5 milioane de euro cereau proprietarii acum câţiva ani, dar negocierile ar putea duce la o sumă mai mică. Imobilul are 29 de camere şi o suprafaţă utilă de 1.348 mp. 

Muzeul Literaturii Române Iaşi a pierdut la începutul lunii iulie, în primă instanţă, procesele prin care contesta prejudiciile de 180.000 de lei de la prima ediţie a FILIT şi cel de 90.000 de lei de la achiziţia unei aşa-zise holograme. În ultimul caz, Muzeul a angajat un contabil care a încercat să-l scoată basma curată, dar degeaba. Procesele, pornite de la dezvăluiri 7EST, deschise în urma auditurilor CJ și Curții de Conturi.

Vară grea pentru Dan Lungu şi camarila de firme şi personaje care s-au înfruptat ilegal din bani publici. 

Două dintr-o lovitură

Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a pierdut, pe 7 iulie, atât procesul în care contesta concluziile unui raport al Curţii de Conturi, cât şi cele ale Serviciului Audit din Consiliul Judeţean. Primul dosar a fost pierdut pe fond, al doilea pe o excepţie, judecătorii considerând că acţiunea Muzeului este inadmisibilă.

Curtea de Conturi calculase prejudicii de 180.000 de lei la prima ediţie a FILIT, mai ales prin plata ilegală a unor servicii către persoane care anterior semnaseră contracte de voluntariat, iar cei de la Audit susţinuseră că achiziţia unei holograme 3D, toamna trecută, s-a făcut ilegal, aceasta fiind, de fapt, „un televizor”. În ambele dosare, Muzeul Literaturii are drept de apel. Afacerile de la FILIT se află şi în atenţia DNA.   

Holograma de 20.000 de euro plătită de MLR prin achiziție directă. Onorariul lui Teo Corban ar fi fost de 8.000 de euro

Auditul CJ a dat cu holograma de pământ

În procesul cu cei de la Audit, Muzeul a jucat tare. În primăvară, a angajat, pe bani grei, doi experţi care să ateste că holograma 3D, care-l înfăţişa pe Ion Creangă, este ceea ce s-a prezentat că este şi că preţul a fost corect.  

În cadrul procesului, Serviciul Audit şi-a păstrat concluziile, indiferent de cele ale expertizelor contabile şi tehnice achiziţionate de MNLR. Expertul tehnic nu a putut fi contactat de 7EST, dar cel contabil a oferit câteva detalii despre munca sa, care, în final, nu a mai fost de ajutor Muzeului, de vreme ce acesta a pierdut procesul.

Contabil: „Este corect”

Expertul contabil susţine că singurele date la care a avut acces au fost, de fapt, documentele Muzeului şi ale firmei care a livrat holograma, Indaco Group SRL Iaşi, firmă ce aparţine lui Ovidiu Mihalache. „Concluziile acelui raport au fost înaintate MNLR şi sunt secrete. Ce pot spune este că am ajuns la concluzia că preţul este corect, în condiţiile în care pe piaţă nu ai comparaţie. Am avut la dispoziţie documentaţia MNLR şi a firmei care a realizat sistemul“, a spus Ileana Ifrim.

Dan Lungu poate scrie volumul „Sunt un manager trist”

În cârca lui Teo Corban

La izbucnirea Scandalului Holograma, patronul firmei furnizoare afirma că realizarea filmelor proiectate de aşa-zisă „hologramă” au costat foarte mult. Ar fi fost câteva zile de filmări şi antamarea unui studio de producţie din Bucureşti care ar fi luat cea mai mare parte din sumă – peste 10.000 de euro.

Ulterior, surse din conducerea MNLR au precizat, pentru 7EST, că onorariul plătit actorului ieşean Teo Corban pentru a-l juca pe Ioan Creangă în filmele care sunt proiectate ar fi fost de 8.000 de euro. Suma pare exagerată în condiţiile în care, spre exemplu, onorariul unui actor român cunoscut pentru o reclamă TV este de aproximativ 1.000 de euro, iar acea reclamă este filmată în 3-4 zile. „Sigur, există şi campanii publicitare de un an în care sunt incluşi actori mari şi onorariul este mai mare, trece de 10.000 de euro. Dar acolo discutăm de mult mai multă muncă, mai multe reclame diferite, mult mai multe zile de filmare. Cei care-l cunosc pe Teo Corban ştiu despre el că nu este genul care să se lăcomească. Este un om modest, care nu aleargă după bani şi care nu ar cere atât de mult pentru promovarea unui muzeu”, ne-a explicat un actor ieşean.

Până la închiderea materialului de presă, conducerea MNLR Iaşi nu a răspuns la întrebările legate de concluziile expertizelor şi de onorariul lui Teo Corban. Directorul Dan Lungu a răspuns la telefon, spunând că este în concediu și să vorbim la Comunicare, la Muzeu.

 Muzeul Literaturii, în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani

Un scandal de 20.000 de euro

7EST a dezvăluit, în luna octombrie 2015, că MNLR a achiziţionat, pentru Bojdeuca Ion Creangă, un sistem de retroproiecţie compus din videoproiector, folie specială, sistem de boxe, player HD şi UPS cu 20.000 de euro, fără TVA. Sistemul era denumit pompos “hologramă 3D”. Cercetând oferte din Europa, 7EST a descoperit că un sistem de retroproiecţie de genul celui achiziţionat de Muzeu costa de patru ori mai puţin. Reprezentanţii MNLR şi ai firmei care a furnizat sistemul au susţinut însă că producţia video, şi nu echipamentele, au costat cel mai mult.

În Londra, oraş unde producţia video este foarte scumpă, 7EST a identificat firme care livrează aparatură similară, cu tot cu filmele care vor fi rulate, la 5.000 de euro.

Citește și AFACEREA HOLOGRAMA: demonstrația unei hoții la MLR, cu șmecherul Buzea și naivul Lungu

Ulterior, în urma unui control, Auditul CJ a constatat că preţul este prea mare şi că suma trebuie recuperată. MNLR a contestat raportul în instanţă şi a comandat propriile expertize care să stabilească dacă este, tehnic, hologramă 3D şi dacă a fost sau nu preţul umflat.

Sunt capabili producătorii locali să intre cu marfă în hypermarketuri, conform noii legi a „lanțului scurt”, sau întregul proces va fi un fiasco? Efectul ar trebui să fie o creștere spectaculoasă a veniturilor din agricultură. Principalii producători de legume din județ spun că au suficientă marfă, problema fiind capacitățile de transport și depozitare. Asocierea în „cooperative” e singura șansă, după modelul altor țări care au implementat sistemul. Producătorii spun că ar trebui să vedem o ieftinire în magazine, pentru că dispar taxele impuse de retaileri, care ajung la 50% din prețul final. Pentru hypermarketuri principala problemă e logistică: trebuie să negocieze cu zeci de furnizori, în timp ce acum lucrează cu un singur importator la nivel național.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat recent modificările la Legea 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare care prevede ca 51% dintre produsele aflate pe rafturile hipermarketurilor să provină din „lanţul scurt de aprovizionare, local sau regional“.

Legea a stârnit reacţii pro şi contra atât din partea producătorilor, dar şi din partea reprezentanţilor reţelelor comerciale.

Cui i se adresează legea

Directorul general al Agrointel, Vlad Macovei, consideră că multă lume vorbeşte despre această lege fără a o cunoaşte. Potrivit acestuia, legea 321, cu ultimele modificări, se adresează producătorilor de legume şi fructe, pâine, miere, ouă, lapte şi produse din lapte şi carne proaspătă.

„Principalii câştigători ai acestei legi sunt micii producători, deoarece legea încurajează acel lanţ mic de producţie. Legea vorbeşte de 51%, fără a preciza din ce. Din discuţiile neoficiale, am înţeles că este vorba de 51% din suprafaţa de expunere. Adică la o suprafaţă de, să zicem, 50 de metri pătraţi, 51% trebuie să fie cu produse româneşti. Dacă se vând, să spunem, toate produsele din import, doar acelea se vor înlocui, procentul de expunere fiind acelaşi. Legea face referire doar la produsele proaspete şi doar în sezon. Aceeaşi suprafaţă ar putea fi iarna ocupată 100% cu produse din import. Aşteptăm să vedem ce vor spune normele de aplicare ale legii“, spune Vlad Macovei.

Roșiile de la Aroneanu sunt deja în Carrefour. Serele au fost făcute din fonduri europene și încep să producă masiv

Dispare comoditatea hipermarketurilor

„Această lege aduce hypermarketurile într-o zonă de normalitate. Pentru că până acum, lor le era uşor să încheie un singur contract, cu un producător extern, care să-i livreze tot anul, să zicem, roşii sau usturoi. Nu v-aţi întrebat de ce în toate supermarketurile usturoiul este adus din China? Simplu, pentru că acolo se produce tot timpul şi supermarketul nu trebuie să încheie mai multe contracte. Acum, ei vor fi nevoiţi să negocieze şi cu producătorii locali. Şi e normal ca noi să ne promovăm producţia internă. Legea dă posibilitatea producătorului local să concureze cu cel de afară. Dacă produsul importat e mai bun, atunci cumpărătorul îl va lua pe acela. Dar dă-i voie şi producătorului local să poată concura“, adaugă Vlad Macovei.

„Altele sunt problemele producătorilor locali“

Deţinătorul brandului „Legume de Aroneanu“, Dragoş Samoilă, consideră că această lege nu poate fi considerată rea, dar nici nu rezolvă adevăratele probleme ale producătorilor locali.

„Noi avem deja contract cu Carrefour şi Auchan şi furnizăm câteva tone de roşii în Iaşi, Botoşani şi Suceava. Nu a fost dificil să încheiem contractul. De produs, noi producem, nu este o problemă, putem asigura în sezon 51% din legume pentru hypermarketuri. Marea problemă a producătorilor locali este lipsa unor asociaţii şi a unor locuri de depozitare. Noi ne transportăm singuri marfa, dar sunt producători care nu au cu ce duce marfa şi nici unde să depoziteze cantităţi foarte mari. Noi livrăm în fiecare dimineaţă între 1 şi 5 tone, pentru ca totul să fie proaspăt. Roşiile noastre nu sunt tratate chimic şi în câteva zile se strică. Ar fi fost bine ca înainte de această lege să se dezvolte o reţea de depozitare şi de distribuţie. În plus, preţul este detul de mic“, precizează Dragoş Samoilă.

Aproape tot ce vedeți în imagine este de import

Legume doar în sezon

Omul de afaceri ieşean a mai precizat că în perioada noiembrie – mai ar fi dificil să poată livra legume proaspete în hypermarketuri.

„Nu se precizează în lege, se face referire la acel procent de 51%, dar eu cred că e vorba doar de sezon, când în România se produc legume pe câmp. Noi am încercat să ducem cât mai târziu producţia de roşii, dar costurile au fost foarte mari şi am fi ajuns la un preţ de 8-9 lei kilogramul de roşii şi nici gustul nu mai era acelaşi. Am zis că, decât să vindem «plastic fără gust», aşa cum sunt cele de afară, mai bine ne limităm la producţia de sezon. Noi avem mai multe sortimente de roşii. Pe viitor vom livra şi vinete şi castraveţi şi verdeaţă“, zice Dragoş Samoilă.

Mai mult ajutor de la stat

Dumitru Mazdrag, care deţine Serele Ecologice Prisăcani, consideră că statul ar trebui să ajute mai mult producătorii locali.

„Această lege este bună, pentru că vine în sprijinul nostru, dar cred că statul ar putea să aplice nişte măsuri ca în Olanda sau Franţa, unde preţul roşiei obţinute ecologic, spre exemplu, este unul fix. Noi avem un contract cu Auchan, prin intermediul firmei M&R, pentru că noi nu putem duce marfa. Chiar astăzi am trimis 1,5 tone de roşii. Am discutat şi cu cei de la Lidl, dar ei au depozitele la Ploieşti. Cum să ducem noi de două-trei ori pe săptămână roşii acolo? Noi marfă avem, dar e greu să negociezi cu hypermarketurile. Eu nu pot să dau roşia mea produsă ecologic şi care are gust la acelaşi preţ cu roşia adusă din Turcia“, spune Dumitru Mazdrag.

Vlad Macovei, șeful Agrointeligența, spune că legea e bună: „Ajută micii producători”

Necesitatea organizării în cooperative

Directorul Camerei Agricole Judeţene Iaşi, Monica Pandelea, consideră legea ca fiind benefică pentru micii producătorii, însă crede că aceştia trebuie să se organizeze în cooperative pentru a putea încheia contracte cu hypermarketurile.

„Legea este benefică. Nu ştiu dacă pot asigura acum un procent de 51% atâta timp cât nu sunt organizaţi în asociaţii sau cooperative, dar este o piaţă sigură, cu preţuri minime garantate. Piaţa de desfacere a fost până acum o problemă pentru micii producători, dar fără o asociere nu cred că putem discuta. Prin această lege, producătorii locali vor avea oportunităţi pentru mai multe pieţe de desfacere, pentru că hypermarketurile livrează la nivel naţional. Important va fi nu doar să se asocieze, dar să aibă şi nişte negociatori foarte buni. În Iaşi, în momentul de faţă, lipsesc centrele de achiziţii şi asta este o mare problemă. UE stimulează asocierea şi accesarea de fonduri europene tocmai pentru dezvoltarea micilor producători, sumele mergând până la 2 milioane de euro“, precizează Monica Pandelea.

Preţuri mai mici?

Preşedintele Pro Agro, Emil Dumitru, consideră că preţul produselor agroalimentare la raft ar trebui să scadă în viitorul apropiat. „Consumatorul plătea în preţul produsului multe taxe ce ajungeau până la 50% din valoarea iniţială a produsului. În urma acestei legi, cred că poate exista şi o ieftinire la raft. Reducerile ar trebui să fie semnificative. Această lege va stimula şi apariţia de noi furnizori, deoarece cu cât piaţa este mai mare, cu atât va creşte şi producţia. Hipermarketurile îşi vor concentra atenţia şi asupra celor cu active mai mici de produse“, susţine Emil Dumitru.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) crede că tot mai mulţi producători se vor asocia: „Scutirea de impozit pe cinci ani îi va determina pe tot mai mulţi producători să se asocieze, iar astfel aceştia vor putea să creeze lanţul scurt prin intermediul căruia vor livra către retaileri. De produs e grija noastră, vom fi în stare să producem. Nu ştiu dacă o să poată să vândă ei cât putem noi produce“, susţine Laurenţiu Baciu.

Dragoș Samoilă, unul din patronii Serelor Aroneanu, spune că la preț nu poate concura cu importurile: „Ori e chimic și ieftin, ori e natural și are gust”

Retailerii, total împotriva legii

Reprezentanţii reţelelor comerciale au atact vehement această lege, considerând că totul este de natură politică.

„Noua formă a Legii 321 este, în primul rând, o lovitură dată consumatorului, care nu va mai putea decide ce cumpără pentru că totul va fi hotărât politic, dar şi fermierilor locali competitivi, care de asemenea riscă să fie excluşi, tot pe criterii politice, din comerţul modern“, susţin membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), într-un comunicat.

Citește și Lotul penalilor din județ: 12 primari din Iași în pragul de-a primi „roșu și eliminare”

„Este evident că legea este împotriva marilor retaileri, fapt pe care îl considerăm complet nedrept şi nejustificat. Credem că această lege nu va aduce nimic bun pentru nimeni, nici chiar pentru grupurile care ne-au arătat că în România poţi ocoli concurenţa printr-o combinaţie politico-legislativă“, menţionează membrii AMRCR în comunicat.

Trimişi în judecată de DNA, Nichita şi Adomniţei nu lucrează nicăieri. O parte din camarilele din jurul lor s-au volatilizat. Adina Samson, cea care l-a trimis pe Gheorghe Nichita pentru prima dată în arest, s-a măritat cu englezul pe care fostul primar îl urmărea cu Poliţia Locală. Cosmin Coman lucrează la Apavital, iar Vericeanu aşteaptă un post de şef la Consiliul Judeţean.

Până în primăvara trecută, ei şi apropiaţii lor conduceau judeţul. Gheorghe Nichita era o voce puternică în PSD, la nivel naţional, iar Cristian Adomniţei era şeful judeţului, cu trecut de ministru. Astăzi, atât ei, cât şi mulţi din apropiaţii lor au fost „măturaţi” din funcţii şi uitaţi.

Adomniţei, la patru ace în tribunal

Singurele apariţii publice ale fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), Cristian Adomniţei au loc atunci când apare în faţa judecătorilor, în procesul pentru care DNA l-a trimis în judecată anul trecut. Fostul preşedinte al CJ a anunţat, de altfel, că se retrage din viaţa publică. Deşi 7EST a încercat să-l contacteze, Cristian Adomniţei nu a răspuns la apeluri. Surse din PNL ne-au spus, totuşi, că Adomniţei nu lucrează încă nicăieri.

Şi alţi apropiaţi de-ai săi din CJ au dispărut, pur şi simplu, din peisaj şi nici un coleg nu mai ştie de soarta lor. Un exemplu este al fostului director tehnic, Alexandru Orest Szekely-Nagy, care a demisionat în această primăvară. Apropiat de Relu Fenechiu, fostul director tehnic al CJ locuieşte într-o vilă din cartierul fostului lider liberal. Surse din PNL ne-au explicat că nici el nu lucrează încă. O destinaţie necunoscută are Nicoleta Dolachi, şefă la Achiziţii, plecată şi ea din instituţie după problemele penale ale lui Adomniţei.

 Nichita şi Adomniţei nu au putut evita ploaia de acuzaţii DNA

Chirica: Adina s-a măritat

Deşi nega aceste zvonuri, la începutul anului, Adina Samson, fosta iubită a primarului Gheorghe Nichita, s-ar fi mutat în Marea Britanie, unde s-a măritat. Cel puţin aşa spune actualul primar al Iaşului, Mihai Chirica. „Am aflat întâmplător, pentru că am văzut şi semnat actele de stare civilă”, ne-a spus Chirica.

Şefă de serviciu în Primărie pe vremea lui Nichita, ea a demisionat şi s-ar fi măritat cu Robert Wosley, om de afaceri în Cluj, pe urmele căruia Nichita, plin de gelozie, ar fi pus Poliţia Locală. În toiul scandalului, Adina Samson s-a mutat la Cluj-Napoca, şi ulterior ar fi plecat din ţară. „Este clienta mea încă. Nu pot spune nici unde este, nici dacă s-a măritat sau nu. Ne mai întâlnim, dar nu discutăm detalii legate de viaţa privată”, ne-a spus avocatul Adinei Samson, Dragomir Tomaşeschi.

Chişcă, tot în Anglia

Fostul şofer al lui Gheorghe Nichita, care a reuşit în câţiva ani să strângă o avere consistentă şi să construiască o vilă de 320 mp într-o zonă rezidenţială, ar fi luat tot drumul Marii Britanii. Primarul Chirica spune că nu există informaţii sigure despre destinaţie sau ce face acolo, dar ar fi plecat din ţară să lucreze. „Eu asta ştiu despre soarta lui, altceva nimic”, a precizat Chirica.

Eugen Chişcă, fost şofer propulsat de Nichita şef al Serviciului Administrativ din Primărie, a avut o perioadă interdicţie de a părăsi România. A cerut judecătorilor, recent, să-i ridice această sancţiune şi solicitarea i-a fost aprobată. El a primit o pedeapsă cu suspendare în Dosarul Amanta al fostului său şef.

 Tot răul spre bine pentru Adina Samson: s-a măritat și a plecat din țară

Nichita voia la Apavital

Înainte de alegerile locale din iunie, fostul primar Gheorghe Nichita a încercat să revină pe postul pe care l-a ocupat la Apavital înainte de primul mandat, din 2004. Se suspendase din funcţia de director RAJAC acum 12 ani. Numai că, între timp, postul fusese ocupat prin concurs de către Ioan Toma şi mutarea nu a mai fost posibilă. „Nu a fost o solicitare fermă din partea domnului Nichita. Totuşi, eu am câştigat un post, sunt chiar la începutul mandatului, deci nu intră în discuţie postul meu”, ne-a explicat Ion Toma, directorul Apavital.„Am auzit şi eu zvonurile că doream să revin la Apavital. Momentan, am nişte probleme judiciare pe care vreau să le rezolv. Mai multe nu pot spune. Nu lucrez acum nicăieri şi nici nu intenţionez. După ce voi rezolva problemele, voi anunţa unde m-am angajat”, ne-a explicat Gheorghe Nichita.

Cosmin Coman, la Audit

Fostul şef al Direcţiei Dezvoltare şi Proiecte Europene din cadrul Primăriei,  apropiat şi el de Gheorghe Nichita, Cosmin Coman fusese detaşat la Primărie de pe postul pe care îl ocupa la Apavital. Coman a căzut în dizgraţie la preluarea Primăriei de către Mihai Chirica, iar rateul de la concertul de Sărbătorile Iaşului, unde ar fi trebuit să participe cântăreţul britanic James Arthur, a condus la destituirea sa. Imediat după aceea, Cosmin Coman s-a întors pe postul pe care îl ocupa la Apavital. „În prezent, este angajat simplu în cadrul Departamentului de control, la Auditul firmei noastre. Este un simplu angajat, nu are funcţie”, a precizat Ion Toma, directorul Apavital.

Despre Vericeanu se aude că a fost preluat de „supravieţuitorii” din PSD

Tudor Vericeanu, la CJ?

Fostul arhitect şef al oraşului, care a părăsit recent Direcţia de Urbanism din Primărie, ar putea deveni arhitect-şef al Consiliului Judeţean. Surse din Consiliul Judeţean au precizat pentru 7Est că există această posibilitate. Tudor Vericeanu nu a putut fi contactat, având telefonul închis. La CJ, în calitate de consilier, a ajuns, în urmă cu circa o lună, fosta sa subordonată de la Primărie, arhitecta Ana Maria Târziu.  

Citește și Lotul penalilor din județ: 12 primari din Iași în pragul de-a primi „roșu și eliminare”

Cum au căzut protectorii

Gheorghe Nichita şi Cristian Adomniţei au fost ridicaţi de procurori anul trecut, la câteva zile distanţă unul de celălalt. În cazul fostului primar, totul a pornit de la o plângere a fostei iubite, Adina Samson. Aceasta a reclamat că Gheorghe Nichita a terorizat-o şi a urmărit-o cu ajutorul Poliţiei Locale.

În cazul fostului preşedinte al CJ, acesta a fost reţinut pentru că a semnat pentru preluarea unor materiale publicitare care, în realitate, nu fuseseră livrate. Neregula a fost descoperită de cei de la Audit, iar Adomniţei ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor să îngroape cazul.

Basarabeanul a construit cartierul în numai câteva luni și l-a vândut în întregime. Apartamentele, micuțe, de 40 mp, au fost la preț de chilipir: 37.000 de euro. Investitorii se așteaptă la blocaj, după ce băncile au stopat creditarea. „Doar în Centru va mai fi cerere, unde vin cei cu bani și nu apelează la bănci”, spune un dezvoltator.

Presa economică centrală a tras deja semnalul de alarmă pentru investițiile imobiliare: acestea mai merg maxim doi ani, după care se blochează din nou. La Iași, acest avertisment era deja cunoscut în piață. Bancherii au spus clar că acceptă avansuri minime de 30-35% pentru credite imobiliare, și se țin de cuvânt, iar fondul de garantare pentru Prima Casă, pe 2016, a fost epuizat în cinci luni.
Aceasta înseamnă că, în următoarea perioadă, singurele credite vor fi cele garantate de cumpărători, cu avansuri mari, față de cel de 5% de la Prima Casă. „Între investitorii imobiliari din Iași este deja cunoscută această problemă. Cei care au făcut blocuri cu banul jos, pentru că au strâns ce au vândut înainte, vor ieși din criză, vânzând un apartament pe lună. Ceilalți nu știu ce vor face”, spune arhitectul Marian Jan Chirița, unul dintre arhitecții preferați de investitorii imobiliari mari.

Prima Casă i-a salvat, tot ea îi îngroapă

Programul guvernamental de achiziție de locuințe a însemnat relansarea pieței imobiliare și a construcțiilor. Cumpărările de apartamente erau garantate din fonduri de stat, într-un plafon stabilit anual la buget, iar avansul solicitat de bănci este de doar 5%. În aceste condiții, mii de ieșeni și-au cumpărat apartamente în imobile construite în ultimii doi ani. Ulterior, după ce au început discuții referitoare la Legea dării în plată și aceasta a intrat în vigoare, pe 13 mai, fondul Prima Casă a fost epuizat într-un ritm alert.
Bancherii anunțaseră creșterea avansului la minim 30%, iar consecința a fost că, într-o singură lună, numărul creditelor ipotecare a scăzut de la câteva sute la doar câteva. “Brokerii imobiliari vorbesc deja despre instaurarea unui blocaj în piață, iar bancherii simulează noi produse de creditare care să includă reducerea avansului, dar care să acopere riscul în cazul în care clientul vrea să predea cheile apartamentului în viitor și să scape de orice obligație de plată”, scrie ZF. Cu alte cuvinte, cu un program Prima Casă epuizat, singurele opțiuni rămân creditele ipotecare. Dacă și acestea au avansul foarte mare, atunci nimeni nu mai cumpără.

Cele șapte blocuri au răsărit peste noapte pe marginea Șoselei Iași-Voinești

Scârțâie treaba

Arhitectul Chirița spun că investitorii se așteaptă la maxim doi ani de vânzări, din momentul acesta: „Piața vă cădea. Se salvează cei care au construit din banii proprii, alții însă au făcut credite. Cunosc investitori care au blocurile terminate și vând lent, câte un apartament pe lună, ca să-și mențină standardul de viață. Cei care însă au apelat la bănci nu-și vor permite să aștepte, vor rămâne cu blocurile nevândute și se va ajunge la executări”.

Citește și Fermierii ieșeni se laudă: „Nu pot ei să vândă cât putem noi să producem”

Un important investitor imobiliar din Iași face aceeași predicție, cu o nuanță: „Cel mult doi ani se mai vând locuințele construite în zone periferice. Din 2018, singura cerere va fi în zona centrală, unde cumpărătorii vor fi cei cu venituri mari, care vin cu banul jos”.

 Toți ochii se îndreaptă spre zona Palas-Smârdan, singura în care cererea de locuințe se va menține și în criză

Proiect nou aproape vândut

Un exemplu de eficiență în vânzări este cel al proprietarului unor blocuri construite în ultimul an pe Platoul Însorit. Liviu Pleșca, un cetățean basarabean, a avut suficienți bani să dezvolte un proiect imobiliar cu șapte blocuri, plătind cash lucrările și reușind să vândă aproape tot într-un timp record. „Nu mai sunt foarte multe apartamente de vânzare. S-au dat direct la noi sau prin agenție. Prețurile au fost de aproximativ 37.000 de euro pentru două camere cu 40 mp. Clienții s-au grăbit pentru că se ajunge ușor din oraș, sunt blocuri noi, cu finisaje de calitate. Mai mult, proprietarul a lăsat libertate de amenajare. Fiecare proprietar a avut posibilitatea să aleagă modalitatea de compartimentare a apartamentului. Nu vreau să mă gândesc la blocaj imobiliar, pentru că cererea de apartamente este mare. Să vedem dacă va exista și creditare”, a declarat șeful proiectului imobiliar.
„Dezvoltatorul din Galata are resurse financiare mari, iar schema afacerii sale a fost să vândă mai ieftin, cu profit mai mic, dar mai repede, ca să nu rămână blocat”, a explicat arhitectul Marian Jan Chirița.

Numai în acest an a străbătut zeci de mii kilometri, din China până în apropierea Groenlandei cu scopul de a dezvolta mediul de afaceri ieşean. Ieşeanul Marius Alexa pune faţă în faţă oameni de afaceri din Iaşi şi din alte ţări, în încercarea de a-i determina să semneze contracte. Una dintre strategii este copiată de la întâlnirile dintre amorezi: îi pune la o masă, acordându-le o perioadă de timp pentru a se cunoaşte, ulterior participanţii mutându-se pe alte scaun. Experienţa acumulată în aceste deplasări ajută la evitarea unor probleme de comunicare care pot da peste cap relaţiile dintre afacerişti. De exemplu, chinezii îţi fac reducere la preţ, dar te poţi aştepta să iei ţeapă.   

În acest an, întreprinzătorul ieşean Marius Alexa, CEO al companiei Arhipelago, a străbătut lumea în lung şi-n lat, participând la multe târguri internaţionale, împreună cu oameni de afaceri din Iaşi, dar şi din alte regiuni. Paşii i-au ajuns în Norvegia, Shanghai, Odesa. Experienţa cea mai deosebită a avut-o în Svalbard, nişte insule din Oceanul Arctic.

Deschizători de uşi

La aceste întruniri, Alexa susţine că nu a făcut altceva decât să intermedieze relaţia dintre întreprinzătorii români şi parteneri din ţările vizitate. „Noi nu facem altceva decât să deschidem uşa celor care vor să se ducă pe pieţele externe. Ca intermediar, noi ne-am îndeplinit misiunea. Am dus întreprinzători în pieţele străine, le-am asigurat contactele de afaceri, i-am adus înapoi. A fost un pas important pentru ei. Am identificat, treptat, ce le lipseşte întreprinzătorilor români, care le sunt limitele şi care sunt posibilităţile lor reale. Rezultatele muncii noastre se vor vedea de-abia peste şase luni până la un an, pentru că încheierea unor afaceri are nevoie de această perioadă «de incubare» “, spune Marius Alexa.

Discuţii individuale

Întreprinzătorul ieşean consideră că realizarea unei afaceri depinde foarte mult şi de cei care încheie afacerile. „Noi nu facem altceva decât să intermediem nişte întâlniri între oameni de afaceri. Ce face pe urmă fiecare, depinde de el. Foarte importante sunt discuţiile purtate «unu la unu», la subiect, direct. La fel de important este ca omul de afaceri din străinătate să întoarcă vizita firmelor româneşti. Pentru că aşa ajung să aibă şi ei încredere în noi. Nu de puţine ori au fost reprezentanţi ai unor firme străine care s-au plâns că nu au mai primit feedback la discuţiile purtate la ei în ţară“, menţionează Alexa.

Marius Alexa, aici în gerul din apropierea Polului Nord, a călătorit în şase ţări în acest an pentru a facilita afacerile Iaşului: Emiratele Arabe Unite, China, Norvegia, Turcia, Republica Moldova şi Ucraina (foto mic)

Interes maxim pentru resursa umană

La Odesa, Alexa a fost alături de reprezentanţii mai multor companii din România interesate de domeniul IT şi know-how, dar şi cu câţiva producători interesaţi de obţinerea de resurse umane şi de materii prime.

„Interesul firmelor de IT a fost legat de cadrul legal în care pot înfiinţa acolo puncte de lucru sau posibilitatea de a aduce de acolo programatori în Iaşi, de facultăţile care sunt acolo şi care pot furniza resursa umană, precum şi de nivelul de cunoaştere al limbii engleze. Firmele de know-how vor să găsească parteneri pentru proiecte transfrontaliere. Reprezentanţii firmelor cu care am mers au fost de la SCC, Unicredit Business Solutions, HS Logistics din Braşov, SoftTehnica Bucureşti. Au mai fost firme din Suceava, Chişinău sau Cernăuţi. A fost şi un reprezentant al firmei Misavan din Iaşi, cel mai mare producător de produse de curăţenie din România“, precizează Alexa.

Ucraina, oportunităţi atât de aproape

Întreprinzătorul ieşean consideră că multe firme sunt interesate de afaceri în Iaşi deoarece suntem o ţară UE şi alta este deschiderea către Occident.

Mulţi investitori pe care Alexa i-a adus în Iaşi i-au spus că nu se aşteaptă la implicarea Primăriei sau Consiliului Judeţean, ci a centrelor de afaceri. Au vrut să vadă unde merg oamenii să cumpere, ce mănâncă, ce maşini au. „Trebuie să simtă «zumzetul banilor», oportunitatea de a face o afacere aici, de a face bani. Firmele din Ucraina care ar vrea să vină la Iaşi vor, în primul rând, să se pună la adăpost. Distanţa faţă de Iaşi este foarte mică. Mulţi oameni de afaceri sunt interesaţi de piaţa imobiliară de la noi. E mult mai sigur să ai proprietăţi în UE decât în Ucraina. Unii vor să găsească parteneri aici care să le cumpere materia primă pe care o produc, o marfă variată şi foarte ieftină. Spre exemplu, cel mai mare bazar din Europa de Est este la Odesa şi are 7 kilometri pătraţi. Noi nu ne dăm seama de potenţialul fantastic pe care îl avem faţă de Ucraina“, zice Marius Alexa, care adaugă că „la noi, cu 100 de lei poţi mânca o zi la restaurant, în timp ce la Odesa îţi ajung aceşti bani cinci zile“.

„Trebuie să bei mult ceai până semnezi cu un chinez!“

În cadrul întâlnirilor avute cu oameni de afaceri din mai multe zone ale lumii, Marius Alexa a reuşit să observe mai multe tipologii de oameni de afaceri. „Cei din Ucraina nu sunt atât de sofisticaţi precum cei de la noi. Ei sunt foarte direcţi. Dacă discuţi o afacere, lor trebuie să le spui exact cantitatea, preţul, data, termeni de livrare. Ei continuă să lucreze cu cash. Multe afaceri se fac, în continuare, ducând valiza cu bani. La noi nu prea mai este aşa. Cei de la noi fac multe cercetări preliminare, vor să cunoască foarte bine partenerul înainte de a semna ceva“, explică Alexa, care adaugă că, în cazul afacerilor făcute cu parteneri chinezi, lucrurile sunt total diferite: „ Trebuie să bei mult ceai până semnezi cu un chinez! Acolo ţi se oferă mult ceai, iar dacă tu îl bei, chinezul consideră că mai vrei şi ajungi să bei ceai până nu mai poţi. Chinezii nu spun niciodată «nu». Orice le spui, ei spun «da», dar de fapt e o formulă de politeţe. La fel stau lucrurile şi în Shanghai. Aşa e cultura lor. Până închei o afacere, poate să treacă şi câteva luni.“

Mărfuri făcute pe vapor

Alexa susţine că în afacerile cu chinezii trebuie avut mare grijă la detalii.

„Sunt unele mărfuri care se fac în apele teritoriale. Asia e plină de mărfuri făcute în zone insalubre, unde sunt exploataţi copii, femei. Noi nu am avut treabă cu aşa ceva, în schimb i-am avertizat pe partenerii noştri să fie foarte atenţi la detalii în afacerile cu chinezii. Când tu negociezi o sumă pentru un anumit produs, cu anumite calităţi, atunci când îţi acceptă scăderea de preţ trebuie avut grijă că automat chinezul va încerca să umble şi la calitate. Adică dacă dai mai puţini dolari pe un produs, chinezul, cu siguranţă, îl va face ori mai mic, ori nu va avea aceeaşi calitate. Sunt detalii la care trebuie să fii foarte atent“, avertizează ieşeanul.

Citește și Fermierii ieșeni se laudă: „Nu pot ei să vândă cât putem noi să producem”

Impresionat de Mobile World Congress

La sfârşitul lunii iunie, Marius Alexa a participat la Mobile World Congress de la Shanghai, unde a avut posibilitatea să vadă ultimele inovaţii din domeniul telefoniei mobile. „Multe afaceri se vor schimba pe viitor ţinând cont de ce se poate face cu un telefon mobil. Acesta şi-a depăşit de mult utilitatea doar ca telefon mobil. A devenit un device cu care poţi face foarte multe lucruri. Am văzut, spre exemplu, un telefon care avea proiector. Vă daţi seama cum ar fi folosit acesta în construcţii sau imobiliare. O altă inovaţie este tehnologia wearable sau «internetul prin haine». Sunt tot felul de aplicaţii nebănuite. Realitate virtuală, cu aplicaţii în turism sau educaţie. Realitatea augmentată, prin care se îmbină partea fizică cu cea holografică. Am fost plăcut surprins să văd şi companii româneşti la acest târg“, povesteşte întreprinzătorul ieşean.

Alexa, la standul din Shanghai, de la Mobile World Congress

Ciudăţeniile din Svalbard

Înainte de a pleca la vreun târg sau o conferinţă în străinătate, Marius Alexa susţine că îşi face foarte bine temele şi aşa ajunge să afle multe lucruri interesante şi, uneori, ciudate. „Studiez foarte bine locurile unde urmează să merg. În Norvegia am fost la un târg specializat pe securitatea IT din centralele nucleare. Vă daţi seama că acolo nu a participat chiar oricine. Despre Svalbard am aflat că a ajuns în posesia Norvegiei în urma unui tratat internaţional din 1920, iar toate statele semnatare, printre care şi România, au dreptul să înfiinţeze colonii pe insulă. Adică să-ţi faci nişte case, să desfăşori activităţi economice, să fii scutit de taxe. Companiile nemţeşti importă de acolo huilă. Interesant e şi faptul că a doua populaţie din Svalbard este cea thailandeză. Iar ce mi-a atras atenţia acolo este că nu ai voie să ieşi din anumite perimetre decât dacă ai puşcă la tine pentru că rişti să te mănânce ursul! Nu există drumuri, iar fiecare locuitor are cel puţin un snowmobil. Ce m-a mai frapat a fost faptul că oriunde intri, trebuie să te descalţi. Şi la muzeu şi pe barcă ne-au pus să ne descălţăm“, îşi aminteşte Alexa.

Deşi folosit puţin, atacantul italian a marcat, sezonul trecut, golurile victoriei cu Petrolul şi Timişoara, ultimul fiind cel care a calificat CSMS în Europa League. Cu Hajduk a dat o pasă de gol şi a înscris din nou, fiind cel mai bun jucător de la CSMS.

Venit la CSMS Iaşi în vara anului trecut, atacantul italian Giamarco Piccioni, care luni, 18 iulie, a împlinit 25 de ani, nu a avut tocmai un debut fericit la Iaşi. În iarnă, a făcut o pregătire bună alături de echipă, a avut parte de încrederea antrenorului şi încet-încet a ajuns să aibă evoluţii bune. Au venit şi golurile, cel mai important fiind cel de la Timişoara, când a înscris în ultimul minut golul ce a trimis CSMS Iaşi în Liga Europa. În partida cu Hajduk Split a fost din nou omul meciului, având o pasă de gol şi un gol. De ziua sa, Piccioni a mărturisit că îşi doreşte foarte mult o calificare în Liga Europa.

Nu-l ştia pe Napoli

Născut în oraşul San Benedetto del Tronto, situat în apropiere de Rimini, Gianmarco Piccioni a început să joace fotbal la echipa locală, după care a evoluat în Liga a IV-a şi a III-a din Italia. În 2013, a ajuns la Shumen, în Bulgaria, însă tatăl său, care antrena în Malta, l-a chemat să joace acolo. A evoluat la Mosta şi Balzan, la ultima echipă reuşind să înscrie 15 goluri. Evoluţiile sale i-au atras atenţia italianului Nicolo Napoli care a discutat cu impresarii lui Gianmarco şi l-a chemat în probe la CSMS.

„Am fost bine primit. Norocul meu a fost Ale (n.r. – Alessandro Caparco). E dificil să nu te ştii cu nimeni într-o ţară străină. Nu făcusem pregătire fizică şi nici nu am fost folosit pe postul pe care eram obişnuit. Am avut ocazii de a marca, cu Dinamo, cu Petrolul, cu Viitorul, dar nu am fost «bravo» eu. Mental a fost o problemă că nu marcam. În iarnă, am făcut o pregătire bună şi am aşteptat momentul meu“, îşi începe Gianmarco povestea.

Piccioni, la golul marcat cu Hajduk

Un retur de play-out foarte bun

În play-out, Piccioni a primit mai multe şanse din partea lui Napoli şi nu a înşelat aşteptările tehnicianului. „Cred că în ultimele şase luni am demonstrat că sunt fotbalist şi am valoare. Am dat golul victoriei cu Petrolul, din lovitură liberă. Pe urmă am înscris în acea înfrângere cu Chiajna şi reuşita din partida de la Timişoara. Cu siguranţă acela este cel mai important gol al meu din carieră“, spune Piccioni care descrie ce a simţit atunci: „Am primit pasă de la Vasile Gheorghe. Mai erau câteva minute de prelungiri. Era distanţă de poartă, dar am zis că trebuie să trag. Am făcut preluare şi am şutat. A fost bine pentru mine şi pentru echipă. Nu cred că e doar meritul meu pentru calificare. E meritul tuturor băieţilor.“

„În campionat, sunt convins că vom reuşi, de această dată, să prindem un loc în play-off“ Gianmarco Piccioni

Dezamăgit de meciul cu Hajduk

În Liga Europa, a intrat titular şi a făcut, probabil, cel mai bun meci de la venirea sa la Iaşi. „Mă bucur că am dat gol şi o pasă de gol, dar dezamăgirea la final a fost mare. Păcat de acea greşeală din final. Eu cred că am demonstrat că suntem mai buni ca Hajduk Split şi am fi meritat să câştigăm. La pasa de gol, am insistat la fundaş şi am reuşit să-i iau mingea şi să centrez bine. Pe urmă, la gol, a fost o situaţie similară cu cea din partida cu Viitorul. Am zis: «Trebuie să înscriu. Nu pot să ratez iar. Am văzut cum stă portarul şi am dat la poartă». A ieşit bine!“, zice Gianmarco.

 Gianmarco şi Annalisa se pregătesc de nuntă

Vrea un copil

În Iaşi, Gianmarco stă împreună cu „soţia“ sa Annalisa Delnero, cu care îşi doreşte să aibă un copil. „Nunta vrem să o facem la anul, poate. Pentru mine, oricum ea e soţia mea. Îmi doresc foarte mult să avem un copil. Suntem de trei ani împreună. Vara aceasta ea a lucrat în Bari, organizator de nunţi, dar în rest stă cu mine. O iubesc foarte mult şi nu pot sta fără ea“, spune Gianmarco.

 Golul din prelungiri a amuţit tribunele

Câte gafe trebuie să mai facă Grahovac?

CSMS Iaşi a terminat la egalitate meciul tur din preliminariile Ligii Europa, după ce, în ultimul minut de joc, portarul Grahovac a scăpat în poartă şutul lui Said din afara careului. După meci toată lumea l-a susţinut pe Grahovac, deşi aceasta nu a fost singura gafă a portarului bosniac.

Regrete tardive

Şi Branko a recunoscut că a gafat, dar a precizat că vrea să se revanşeze în retur. „Sunt foarte supărat pe mine. Domnul Napoli a pregătit meciul foarte bine, băieţii au muncit în teren, iar eu le-am făcut acel cadou pe final. Mă gândesc doar la meciul retur şi sper să am ocazia să mă revanşez. Eu cred că putem să trecem mai departe”, a spus Grahovac. Şi antrenorul cu portarii, Benone Dohot, i-a luat apărarea lui Branko: „Oricine poate greşi. Nu trebuie acum să-i luăm capul. Marea problemă la portari este că orice greşeală se vede imediat. Eu cred că el are tăria să treacă peste aceste momente.“

Branko a avut parte de susţinere şi din partea preşedintelui Florin Prunea. „A vrut să prindă mingea, dar nu s-a poziţionat corect. Oricine poate greşi. Eu ştiu că e tare sârbul şi va trece peste această situaţie“, a menţionat Prunea. Diferit a reacţionat antrenorul Napoli: „Nu e posibil să faci o asemenea greşeală. Are experienţa necesară să nu facă asemenea erori. Nu am câştigat din cauza lui!“

Citește și Liderii judeţului din 2012-2015, întreţinuţi de familii. Oamenii lor de încredere au dispărut din peisaj, iar amanta s-a măritat

Gafele portarului

CSMS Iaşi a fost foarte aproape să rateze clasarea pe un loc de cupă europeană şi din cauza gafelor repetate făcute de Grahovac.

Iată principalele greşeli făcute de portar în play-out:

- CSMS Iaşi - FC Voluntari 0-1 – Iese târziu şi Bălan trimite pe lângă el mingea în poartă.

- CSMS Iaşi - Concordia Chiajna 2-3 – La primul gol, iese din nou târziu şi Cristescu înscrie pe lângă el. La golul al doilea, Giurgiu înscrie cu un şut din marginea careului, fără ca portarul bosniac să schiţeze vreun gest

- CSU Craiova – CSMS Iaşi 3-2 – Comite inutil un penalty, la primul gol. La al treilea gol, mingea şutată de Iliev trece pe sub el.

- ACS Poli Timişoara – CSMS Iaşi 2-3 – A luat primul gol după un şut de la distanţă.  

Cel mai în vogă artist ieșean, actorul anului la Premiile Gopo, s-a separat de soție. Divorțul l-a cerut soția sa, zilele trecute. Cunoscuții actorului spun că nimic nu lăsa de bănuit: „Până acum o lună era liniște și pace”. Angela Corban este referentă la TNI.

Succesele din lumea filmului obţinute în ultima perioadă de Teodor Corban nu par a avea darul de a-i aduce fericirea actorului ieşean. Zilele trecute, soţia sa, Angela, a înaintat o cerere de divorţ la Judecătoria Iaşi.

În ciuda încercărilor repetate, nu am reuşit să aflăm motivul acestei cereri de divorţ de la Angela Corban.

Contactat telefonic, Teo Corban nu a dorit să comenteze. „Nu avem ce discuta despre asta“, ne-a spus actorul ieşean şi a închis telefonul.

Un prieten de familie ne-a precizat că vestea divorţului l-a luat prin surprindere.

„Îi ştiu de mult pe Angela şi Teo şi nu am auzit să aibă probleme. Chiar mă miră cererea de divorţ din partea Angelei. Eu ştiam că se înţeleg foarte bine. Acum vreo lună m-am văzut cu ei şi nu au spus nimic despre aşa ceva“, a menţionat prietenul familiei Corban.

La Premiile Gopo, triumful carierei lui Teo Corban. Alături de soție și fiica sa, Ioana, ea însăși actriță la Teatrul Luceafărul

O viaţă pe scenă

Angajat al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi încă din 1998, Teo Corban a jucat în zeci de roluri în spectacole aparţinând unor dramaturgi şi regizori cunoscuţi.

A fost pe rând Gogu din „Proştii sub clar de lună“, Egoruska din „Sinucigaşul“, Edek din „Tango“,Grefierul, din „Spectatorul condamnat la moarte“, Profesorul din „Lecţia“,Petruska în „Suflete moarte” sau Pozzo din „Aşteptându-l pe Godot“.

Pe scena naţionalului ieşean, Teo Corban a avut ocazia să dea viaţă Coana Chiriţa, dar şi Caliopei în „Muza de la Burdujeni“.

Adevărata valoare a actorului Teo Corban a fost dată de lumea filmului. Acesta a fost distribuit în ultima perioadă în cele mai titrate filme româneşti: „A fost sau n-a fost?“, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” sau „După dealuri”. Filmul „A fost sau n-a fost?“ a câştigat trofeul Camera d'Or şi premiul „Label Europa Cinema“ la Cannes.

Cel mai mare succes l-a cunoscut însă prin acordarea premiului pentru Cel mai bun actor în rol principal pentru rolul Costandin din filmul „Aferim!” în cadrul Galei Premiilor Gopo 2016. De altfel, „Aferim!“ a primit Ursul de Argint pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

Angela Corban n-a explicat motivul divorțului

Familia Corban

Soţia lui Teo Corban, Angela, este absolventă de Tehnologia şi Chimia Textilelor, din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ Iaşi şi lucrează ca referent agenţie bilete la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi.

Fiica familiei Corban, Ioana Natalia, în vârstă de 27 de ani, a călcat pe urmele tatălui şi s-a făcut actriţa. Aceasta lucrează la Teatrul Luceafărul şi a fost extrem de apreciată în „Pisica Verde“, piesă premiată la la Festivalul Inetrnaţional de Teatru ATELIER, de la Baia Mare.

Citește și Liderii judeţului din 2012-2015, întreţinuţi de familii. Oamenii lor de încredere au dispărut din peisaj, iar amanta s-a măritat

Fiul familiei Corban, Tudor Corban, în vârstă de 31 de ani, lucrează în domeniul IT, fiind project manager în cadrul firmei webmagnat.

Cel mai timid om din afacerile de anvergură din Iași este și cel mai longeviv. Marian Berdan împlinește 25 de ani cu ELECTRA, o raritate în mediul economic, nu doar din Iași, ci din toată lumea, unde 90% din companii nu trăiesc mai mult de 10 ani. „Același număr de înregistrare la Registrul Comerțului din 1991 până în prezent”, cum îi place lui Marian Berdan să spună.

Băieții cuminți din economie

Trei din cei patru lideri ai grupului ELECTRA sunt colegi de 25 de ani. Au împărțit un spațiu micuț la parterul unui bloc din Nicolina, lucrând singuri cu pistolul de lipit, și au rămas în tot acest timp împreună. S-au mutat într-un sediu mai mare, pe CA Rosetti, când visul lor devenise o certitudine, apoi au închiriat 1.400 mp de la fostul Terom, și erau îngroziți că nu vor avea ce face cu atâta spațiu, construind apoi alte două clădiri și deja nu mai încap și vor trebui să mai construiască una. Ei trei sunt însă aceiași, sobri, timizi, niciunul nepurtând cravată și poate îmbrăcați cam demodat pentru niște oameni cu o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe an. Ei sunt băieții cuminți ai mediului de afaceri ieșean, cu 40% din producție la export.

În „93 a avut ideea: interfoane

În povestea Grupului ELECTRA, în anul 1992 apare un al patrulea angajat. Am întrebat cine era, încă nu se mutaseră din Nicolina. Marian Berdan, ușor încurcat, s-a consultat cu prietenii săi de la început, și au spus zâmbind: „Geta era, parcă, nu? Ea era”. Nu știm nimic de Geta, ea are locul ei într-o afacere făcută cu mult suflet, care s-a dezvoltat continuu, cu răbdare, mai încet ca alții, dar fără colapsuri. În 1993, Marian Berdan a spus că interfonul e produsul care le va aduce succesul și așa a devenit ELECTRA un nume comun, ocupând 70% din piața românească.

„Formula noastră de a exista ca firmă a fost cercetarea și reinvestirea în fiecare an a profitului. Afacerea noastră e grea, ne permite doar să ducem un trai decent, dar nu te îmbogățești din așa ceva”, explică, foarte sincer, Marian Berdan.

Marian Berdan, 1997, într-un stand cam de Estul Europei, nelipsit de la târgurile de profil, unde prezintă el însuși produsele

90% din produs este făcut la Iași

Interfoanele ELECTRA s-au îmbunătățit continuu, n-au rămas nicio clipă în urma concurenței din Europa. „Dacă nu alocam bani cercetării, nu mai existam. Aparatele noastre îndeplinesc toate condițiile puse de cumpărătorii occidentali: sunt foarte moderne, elegante, au finisaje de calitate, fiabilitate foarte mare, demonstrată în timp tuturor clienților și un raport preț-calitate excelent”, a mai povestit principalul acționar, ținând să sublinieze: „90% din componentele produselor noastre sunt fabricate la Iași, avem doar parteneri locali. Totul se face aici, nu vindem chinezării. Doar vopsirea ramelor o facem la Botoșani, că ne-au oferit cea mai bună calitate”.

Cei mai tari fără parcare

Cifra de afaceri crește, la ELECTRA lucrează acum fix 210 oameni. „Vom mai angaja”, spune Berdan. Divizia de asamblare electronică EMS-ELECTRA își mărește producția, partenerii nemți descoperind la Iași ceea ce nu au găsit nicăieri în lume: cea mai bună calitate la costuri foarte mici. „Când văd nemții ce parcare mică avem, nu le vine să creadă. Le-am explicat că în România suntem obișnuiți să avem mai puțin”, a spus Marian Berdan, dar răspunsul real ar fi fost că a insuflat întregului său grup de firme ceva din modestia sa și un cult al muncii care formează cumva spiritul ELECTRA. Așa și-a luat și la revedere: „Politică nu mai fac”. Păcat.

Citește și Întreprinzătorul Marius Alexa zboară de la un capăt al lumii la altul, pentru a-i pune faţă în faţă pe afaceriștii ieșeni cu cei din alte ţări

Cifrele ELECTRA:

6.3 milioane de euro investiții

10,5 milioane de euro taxe la stat

participarea la 37 de târguri naționale și internaționale

9,5 milioane de oameni care poartă cartele ELECTRA

53,5 milioane de euro cifră de afaceri totală și 12,6 milioane de euro la export

Consilierul local Florin Boca, deţinător, prin intermediul surorii, al unui proiect grandios în centrul Iaşului, a fost numit de primar exact în comisia din Primărie care avizează proiectele imobiliare. Anterior, proiectul a fost respins de cinci ori. Numirea lui Boca reprezintă o insultă la adresa bunului-simţ, după ce, în 2007, Primăria l-a amendat cu 3.000 de lei pentru că începuse construirea unei case fără autorizaţie. E ca şi cum ai pune şef la puşcărie un fost deţinut. Mai mult, soția lui Boca a ajuns șefă de serviciu la DAPP.

Mafia imobiliară nu a dispărut, s-a transformat. Axa Nichita-Vericeanu-Jan Chiriţa este pe cale să fie înlocuită de o nouă grupare cu interese imobiliare oculte, al cărui lider, Florin Boca, taie și spânzură în Comisia de Urbanism, având tot sprijinul primarului Mihai Chirica. Boca a fost printre principalii sponsori PSD în campania electorală.

Comisie ca-n PCR

Florin Boca mai are de aşteptat doar până la următoarea şedinţă ordinară de Consiliu Local pentru a-i fi aprobat un proiect de hotărâre care-i va sălta spectaculos averea. Anterior, proiectul a trecut prin Comisia de Urbanism din acelaşi Consiliu Local, unde este membru, alături de alţi patru consilieri locali. Alianţa PSD-ALDE, din care face parte Boca, are patru din cele cinci voturi în această comisie (Boca, Marius Aur, Gabriel Harabagiu, Cristinel Corozal, ultimul - de la ALDE), ba chiar cinci, de vreme ce Violeta Găburici de la PMP face parte din noua majoritate din Consiliul Local.

Găburici construieşte un bloc în spatele Mitropoliei, soţul ei, Paul Ştefan, a obţinut recent un certificat de urbanism pentru un plan urbanistic zonal în zona Sărărie, iar Corozal a renovat clădirea Trust Construcţii de peste drum de Habitat, în Copou.

Florin Boca va da lovitura cu turnul de locuinţe din centrul oraşului

Alţii stau la rând, pe vecie

Conform proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), familia Boca va construi un imobil în perimetrul format de strada Splai Bahlui Mal Stâng nr. 35A şi stradela Sfântul Andrei nr. 7 şi 9, zona fiind una protejată. Conform datelor tehnice, pe o suprafaţă de 2.230 metri pătraţi vor fi construite o clădire cu 13 nivele - 2 la subsol, parter şi 10 etaje -, ce nu va depăşi înălţimea de 33 metri, şi o clădire-corp lateral de maximum 7 metri. Certificatul de urbanism a fost eliberat pe data 5 august 2015, în timp record după ce a trecut prin Comisia de Oportunitate, iar toată conducerea Serviciului de Urbanism și-a dat, subit, demisia, la începutul noului mandat al primarului Mihai Chirica.

În timp ce Boca a primit avizele necesare, lui Dragoş Mancaş, un investitor ce deţine 1.000 de metri pătraţi în faţa Hotelului Europa, nu i-a fost aprobată construirea unei clădiri de birouri.

După refuzuri a primit mai mult

În actele oficiale, nu Florin Boca este titular al proiectului, ci sora sa, Irina Ramona, ca administrator în societatea Rafant Company SRL, ce are ca obiect de activitate lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Firma, cu sediul social în localitatea Vişan, a fost înfiinţată în 2011, iar în 2014 a raportat o cifră de afaceri de doar 5.000 de lei şi zero angajaţi. Iniţial, consilierul Boca a precizat că nu are vreo legătură cu societatea Rafant, negând orice intenţie de dezvoltare imobiliară. Însă la datele de contact ale firmei, de la Registrul Comerţului, este menţionată adresa de mail a lui Florin Boca: bflorin_79@yahoo.com, numărul fiind anul de naştere al politicianului.

Ciudat este că, iniţial, proiectul de pe Sf. Andrei, în diferite forme, a fost respins de cinci ori! La sfârşitul lunii martie 2016, însă, Rafant a cerut autorizarea unui turn cu subsol, demisol, parter şi 10 etaje, mai mult decât propusese în cele cinci ocazii anterioare, iar cererea a fost aprobată!

Lupul paznic la oi

Revoltător este că pe lista scurtă a celor care decid ce se construieşte în Iaşi se află o persoană care a sfidat legea. În martie 2007, urmare a unei sesizări primite de către Serviciul de Control Urbanism din cadrul Primăriei, s-a constatat că Florin Boca începuse lucrări de construire a unei locuinţe fără autorizaţie de construire, fiind executate demisolul, structura de rezistenţă a parterului şi cofrarea stâlpilor de la etaj. A fost amendat cu 3.000 de lei şi i s-a cerut să obţină autorizaţiile necesare. Boca a plătit amenda, iar apoi Primăria a cerut în instanţă demolarea casei, pe motiv că Boca nu a făcut demersurile intrării în legalitate în termenul cerut, dar, în final, acesta a obţinut autorizaţia de construcţie în timpul procesului, iar acţiunea a fost respinsă.     

De văzut dacă Botez, văzut ca „tehnocrat-cinstit” se va opune mafiei imobiliare

Legea sfântă, în aşteptare

Viceprimarul Radu Botez, responsabil cu supravegherea întocmirii noului Plan Urbanistic General (PUG), regulament aşteptat de toţi investitorii care nu pot construi, a declarat că, în cel mai fericit caz, documentaţia va fi pe masa Consiliului Local în termen de şase luni. „PUG-ul se află într-o situaţie dificilă pentru că o serie de studii care au fost executate de către cei de la Search Corporation au expirat. Trebuie făcute o serie de modificări. La ora asta, ne trebuie un aviz de la Mediu şi de la Cultură. Într-un ton optimist, în şase luni, PUG-ul ar putea ajunge pe masa consilierilor”, susţine viceprimarul Botez. Aprobarea PUG-ului, care va reglementa clar cum se va construi în Iaşi, va stopa iniţiative gen Boca de autorizare a unor construcţii „cu forcepsul”, prin influenţă politică.

Citește și EXCLUSIV. Îmbină „biznisul” cu politica: Florin Boca își face un al doilea Palas

Nevasta lui Boca lucrează în Primărie

Boca este considerat unul dintre cei mai influenţi consilieri locali. Un exemplu: la scurt timp de la trecerea de la PPDD la PSD, în 2014, soţia sa s-a angajat ca auditor în Primăria Iaşi. A urmat avansarea: de mai bine de jumătate de an, Monica Boca ocupă funcţia de şef Serviciu Administrare Spaţii Comerciale în cadrul Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat, aflată în subordinea Primăriei. Ea are un salariu de aproximativ 3.000 de lei.

Cum e posibil ca un profesor fără discernământ să reziste atâția ani la catedră? Veterană în universitate, conf. dr. are un comportament asemănător persoanelor cu probleme psihice. Notele sunt puse discreţionar, vorbeşte despre lucruri care nu au legătură cu materia şi face adnotări ciudate pe foi. Cazul Otiliei Voroniuc va fi analizat în Comisia de Etică. Problema este că acest caz n-a apărut peste noapte, fiind relatat de studenți încă de-acum cinci ani.

O serie formată din 150 de studenți din anul IV de la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa“ din Iaşi au solicitat conducerii instituţiei de învăţământ superior luarea de măsuri împotriva conferenţiarului Otilia Voroniuc, de la disciplina Igienă. Cadrul didactic este acuzat de mai multe fapte grave.

Nu o mai vor la catedră

„Comportamentul doamnei profesor nu are nicio legătură cu etica universitară. Ne simţim pur şi simplu vânaţi. Notele la examene sunt puse după bunul plac al doamnei Voroniuc, fără respectarea metodologiei de notare. În timpul cursurilor, ne vorbeşte lucruri care nu au nimic în comun cu materia pe care trebuie să o predea. De aceea, ne-am decis să facem o petiţie către conducerea universităţii, prin care să solicităm ca doamna Voroniuc să nu mai predea. Mai ales că nu este prima dată când dumneaei are un astfel de comportament. Din ce ştim noi, a mai primit în trecut un avertisment pentru o abatere, tot în urma unor memorii făcute de studenţi“, ne-a spus una dintre studentele anului IV de la Medicină Generală, semnatară a petiţiei împotriva cadrului didactic.

La evaluarea pe anul universitar 2014/2015, Otilia Voroniuc s-a clasat pe locul 522 din 540 de cadre didactice de la Facultatea de Medicină Generală

Comportament aberant în timpul cursurilor

Potrivit unor studenţi, în timpul orelor de curs, Otilia Voroniuc se oprea din predat şi scria diferite lucruri pe o foaie, pe care o ţinea pe catedră. Într-o pauză, unul dintre studenţi a pozat pagina mâzgălită de profesoară.

Pe foaie apar tot felul de nume, Staicu, Stan, Drăgănescu şi adnotări despre aceştia. Despre Drăgănescu, Voroniuc a scris că este decedat, că are doi fii, Lucian şi Cristi, şi că ar fi avut legături cu minerii din Vatra Dornei. Despre un anume Bogdan Dumitru a scris că nu are pensie şi ar avea copii din flori cu Maricica Scoleski. Pe foaie mai apar numele Ana Maria Mălureanu şi Dan Mălureanu, iar în dreptul celui din urmă scrie că ar fi homosexual. Mai în josul paginii apare numele Mintescu despre care scrie că e „Caca Maca“, iar dinspre cuvântul „Caca“ este trasă o săgeată şi trecut numele Valică Dorofte. În partea de jos a paginii, Voroniuc scrie despre o plimbare cu o Dacie verde gălbui la Popas Poieni, de la această menţiune fiind trasă o săgeată din partea de sus a paginii, de la numele Drăgănescu.

Un delir psiho-patologic în plin curs ținut în fața a peste 100 de studenți mediciniști.

Rector: „Ţinem cont de solicitările studenţilor“

Zilele la catedră ale Otiliei Voroniuc par a fi în pericol, rectorul Viorel Scripcariu fiind hotărât să nu mai accepte derapaje din partea profesorilor şi să taie în carne vie. „Am luat act de sesizarea studenţilor, s-a discutat cazul în Consiliul de Administraţie (n.r. - forul executiv al universităţii), s-a discutat şi cu doamna profesor. În acest moment, ne aflăm în etapa analizei interne, pentru a identifica corect problema şi soluţia, în spiritul corectitudinii procesului didactic. Conducerea UMF va ţine cont întotdeauna de interesele şi solicitările studenţilor”, a precizat rectorul Viorel Scripcariu.

Preşedintele Comisie de Etică din cadrul UMF, Cătălina Arsenescu Georgescu, a refuzat să dea vreun detaliu despre o eventuală analiză a situaţiei Otiliei Voroniuc. „Eu nu am nimic de spus. Ce este oficial se comunică pe site-ul universităţii. Nu am nimic să vă comunic în momentul de faţă“, a spus profesorul Arsenescu Georgescu.

„Mintescu – Caca Maca”. Notițe delirante ale profesoarei în timpul cursului. Se oprește din predat și scrie pe foaie lucruri fără înțeles

Abatere disciplinară în 2013

În urmă cu trei ani, în urma unei sesizări făcute de un grup de studenţi, conferenţiarul Otilia Voroniuc a dat cu subsemnatul în faţa unei comisii care i-a analizat unele abateri disciplinare. Ca şi acum, cadrul universitar a fost acuzat de studenţi că nu respectă metodologia de notare la examenul unic tip grilă pentru seria la care preda. „A fost vorba despre modalitatea de notare a studenţilor, care se face după un regulament. Doamna Voroniuc nu a respectat regulamentul în cazul a doi studenţi. După discuţia cu membrii Comisiei de disciplină, şi-a însuşit precizările şi a reglementat situaţia”, a precizat atunci Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină Generală.

 Universitatea de Medicină trece printr-un şir nesfârşit de scandaluri

Acuzată şi de plagiat

În 2010, Otilia Voroniuc a fost acuzată de o colegă, Viorica Gavăţ, că a plagiat două lucrări scrise de aceasta, una dintre ele împreună cu un coleg, Lucian Indrei. Profesoara Gavăţ făcea referire la lucrarea „Elemente de igiena alimentaţiei“, scrisă de Otilia Voroniuc, şi în care ar fi apărut mai multe pasaje copiate din lucrarea „Alimentaţia şi patologia nutriţională“, scrisă de ea, dar şi din lucrarea „Alimentaţia omului sănătos“, redactată împreună cu Lucian Indrei.

Citește și FILIT A MURIT! Șefii județului habar n-au ce se întâmplă în propria ogradă. Echipa de la Muzeul Literaturii, la mâna destinului

În urma analizei făcute de Comisia de Etică s-a decis că Otilia Voroniuc nu ar fi plagiat-o pe Gavăţ, ci ambele au folosit surse primare de bibliografie, adică ambele au copiat pasaje mari din aceleaşi cărţi. Nu s-a luat nicio măsură disciplinară.